Tichetele de masă: sau cum își sapă PSD și PNL groapa electorală

Măsurile fiscale propuse de PNL și PSD referitoare la impozitarea IMM-urilor au declanșat dezbateri aprinse în rândul antreprenorilor și economiștilor. În centrul acestor discuții se află o serie de propuneri care ar putea schimba drastic modul în care întreprinderile mici și mijlocii sunt impozitate în România.

Argumentul Pro: Este de la sine înțeles că România, la fel ca orice altă națiune, caută surse de venit pentru a alimenta bugetul. O ajustare fiscală, în contextul unei economii în creștere, ar putea garanta fondurile necesare pentru proiectele mari de dezvoltare. Să nu uităm și promisiunea unui trai mai bun, o infrastructură mai dezvoltată și servicii mai bune pentru cetățeni. (Acest argument este de luat în calcul într-o lume ideală.)

Argumentul Contra: Dar aici stă reținerea. Un impozit ridicat, mai ales pentru IMM-uri, poate însemna mai puțini bani pentru reinvestiții, extindere și dezvoltare. Și dacă, să spunem, am urma modelul german, cu o fiscalitate asemănătoare, ne punem oare în pericol propriul teren de joacă? România, în contrast cu Germania, nu beneficiază de aceeași stabilitate și infrastructură. Modelul german fiind unul menționat de premierul Ciolacu în argumentarea măsurilor fiscale propuse recent.

Adevărata piatră de încercare este momentul ales de politicienii noștri. Discuția are loc într-o perioadă pre-electorală, ceea ce poate ridica semne de întrebare. Este această propunere într-adevăr menită să sprijine dezvoltarea României? Sau are ca scop principal alimentarea fondurilor pentru campaniile electorale ale anului viitor? Cu siguranță, este o întrebare pe care oamenii de afaceri și cetățenii ar trebui să o pună, pe bună dreptate.

De asemenea, luând în considerare promisiunile electorale anterioare, este ușor să vedem cum această propunere fiscală ar putea fi folosită drept momeală, ca o promisiune de prosperitate și dezvoltare. Dar, ca orice promisiune, ea vine cu un preț. Un preț care, din păcate, ar putea fi suportat de cei care sunt coloana vertebrală a economiei noastre – întreprinderile mici și mijlocii.

În vreme ce discuțiile despre fiscalitate se intensifică, tichetele de masă, o tradiție și o necesitate pentru mulți angajați din România, sunt aduse în prim-planul atenției publice. Care este totuși adevăratul impact al acestor tichete? Cum se compară România cu alte țări în această privință?

Într-un efort de a reechilibra bugetul, Guvernul României ia în considerare opțiunea de a impozita aceste beneficii extrasalariale. Sindicatele, așa cum era de așteptat, își exprimă opoziția față de această propunere, considerând-o o măsură care va afecta cel mai mult angajații cu venituri reduse, care depind de aceste tichete pentru a avea o alimentație echilibrată în timpul orelor de lucru.

În prezent, România numără aproximativ 5,6 milioane de angajați, dintre care, conform CNSLR Frăția, peste 4 milioane beneficiază de bonuri de masă. Cu toate acestea, tichetele de masă sunt recunoscute și utilizate pe scară largă în întreaga țară. Peste 90.000 de companii românești recurg la aceste beneficii, cu peste 4 milioane de angajați care beneficiază     de ele. Dacă ne uităm la alte țări europene precum Austria, Belgia, Franța, Grecia sau Italia, tichetele de masă nu numai că sunt acceptate, dar sunt și complet deductibile fiscal, subliniind importanța lor în sprijinirea angajaților.

În contextul economic actual al României:

-       Dacă se decide impozitarea tichetelor de masă, peste 4 milioane de angajați se pot confrunta cu venituri diminuate.

-       Angajații valorizează cardurile de masă ca mijloc prin care pot opta pentru alimentație sănătoasă sau pentru asigurarea mesei zilnice.

-       Prin utilizarea tichetelor de masă, angajații sunt încurajați să-și direcționeze veniturile spre necesități esențiale, evitând astfel cheltuielile în domenii precum jocurile de noroc.

-       Este esențial de menționat că beneficiarii tichetelor de masă nu se limitează doar la cei cu venituri mici. Tichetul de masă reprezintă o garanție oferită de angajatori pentru ca fiecare angajat să aibă o masă asigurată, indiferent de nivelul salarial.

Efecte negative vs efecte pozitive

Deși impozitarea tichetelor ar putea aduce un venit suplimentar în visteria statului pe termen scurt, este esențial să evaluăm impactul pe termen lung. Diverse studii au evidențiat faptul că aceste beneficii au un efect multiplicator în economie, antrenând mai multe sectoare și generând venituri suplimentare. Reducerea sau impozitarea acestora ar putea determina o diminuare a acestui stimul economic.

Câteva considerente de care ar fi important să ținem cont în tot acest context:

1. Impactul pozitiv asupra economiei: De-a lungul anilor, tichetele de masă s-au dovedit a fi mai mult decât un simplu beneficiu pentru angajați. Ele au un efect multiplicator remarcabil în economie. Când angajații folosesc aceste tichete, banii se întorc în economie, susținând afacerile locale, creând locuri de muncă și generând venituri suplimentare. Acest ciclu continuu de cheltuieli și reinvestiții fortifică lanțul economic și contribuie la prosperitatea generală.

2. Comparativ cu alte țări: Perspectiva internațională ne oferă înțelegerea valorii reale a acestor tichete. Țări precum Belgia, Franța sau Italia oferă tichete de masă cu beneficii fiscale considerabile, subliniind faptul că aceste instrumente sunt nu doar un stimulent, ci și un instrument de coeziune socială. Comparativ, România ar trebui să se alinieze la aceste standarde pentru a menține competitivitatea și pentru a oferi angajaților condiții similare.

3. Impactul social: Pe lângă beneficiile economice, tichetele de masă au un rol esențial în echilibrul social al României. Având în vedere inflația crescută și salariile care nu întotdeauna țin pasul cu costurile de trai, aceste tichete aduc un suflu de speranță și stabilitate pentru mulți angajați, asigurându-le o masă decentă.

4. Riscul de a reveni la economia subterană: Impozitarea excesivă sau modificările fiscale nepotrivite pot avea consecințe neintenționate. Angajatorii pot fi tentați să evite costurile crescute renunțând la tichete sau revenind la practici vechi, precum "bani în plic", erodând astfel transparența fiscală și amplificând problema economiei subterane.

5. Analiza cost-beneficiu: Orice decizie fiscală trebuie să fie bine fundamentată. O analiză detaliată a impactului tichetelor asupra economiei, comparativ cu veniturile fiscale pe termen scurt, este esențială. O economie puternică și o societate satisfăcută aduc beneficii pe termen lung care pot eclipsa orice venit fiscal imediat.

În încheiere, tichetele de masă reprezintă o problemă cu multiple fațete care necesită o analiză profundă și echilibrată. Rolul lor în susținerea angajaților și stimularea economiei nu trebuie trecut cu vederea. Sindicatele, în poziția lor de apărători ai drepturilor muncitorilor, subliniază constant relevanța și valoarea acestor instrumente. Rămâne de văzut care va fi decizia finală a Guvernului și cum va echilibra interesele tuturor părților implicate.