Testul chinez pentru Biden: ameninţarea Taiwanului

FOTO EPA-EFE

Deşi toată lumea paria pe Coreea de Nord a lui Kim Jong Un că ar fi prima care să testeze administraţia Biden, iată că primul care a lansat provocări, forţând reacţia Washingtonului, a fost chiar Beijingul.

Xi Jinping a lansat cea mai puternică ameninţare la adresa Taiwanului la final de săptămână, forţând ca să vadă reacţia Statelor Unite în apărarea insulei autonome, dar şi a Japoniei şi a celorlalte state care au dispute teritoriale în Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est. Reacţia a fost fermă, fără cusur, şi arată o poziţionare a Statelor Unite sub noua administraţie în continuitate faţă de abordările lui Donald Trump şi administraţiei sale.

Legea Gărzii de Coastă: afirmarea suveranităţii chineză pe teritoriile revendicate fără titlu

Provocarea chineză a avut mai multe etape, marcând hotărârea, asertivitatea şi o schimbare fundamentală în modul de raportare la relaţia cu Statele Unite, aflată la nivelul cel mai de jos din istoria de după recunoaşterea Republicii Populare Chineze şi a locului de membru permanent din Consiliul de Securitate, în 1979. Sancţiunile chineze la adresa unor oficiali americani, inclusiv fostul secretar de stat Mike Pompeo, au marcat finalul administraţiei Trump, care a susţinut prezenţa oficialilor americani în Taiwan, inclusiv la nivel de Secretar al Sănătăţii, dar şi vânzări de arme, inclusiv avioane F16.

Dar gestul cel mai agresiv şi provocator a fost adoptarea Legii Gărzii de Coastă chineze, vineri, 22 ianuarie, care se va aplica de la 1 februarie. Noua lege autorizează garda de coastă să tragă în navele străine ce trec în apropierea teritoriului chinez, dar şi a insulelor revendicate. În plus, legea permite demolarea oricăror structuri pe care orice stat le-ar construi pe insulele revendicate de către China. Aici China a introdus unilateral zone de excluziune pentru vasele altor state, deschizând calea pentru incidente armate şi escaladări nedorite ale situaţiei curente. Vizate sunt statele cu care China are dispute în Marea Chinei de Sud, pe celebra frontieră a celor 9 linii, cu Vietnam, Filipine, Indonezia, Malaesia, Brunei şi Taiwan, dar şi cu Japonia, în Marea Chinei de Est, insulele Senkaku-Dyaoyu. Ba chiar armata chineză a insistat pe această componentă a relaţiei şi aplicabilităţii şi în cazul Japoniei, care controlează insulele în dispută.

În fapt, China acţionează unilateral şi în perfect dispreţ faţă de legea internaţională, cu precădere Dreptul Mării şi Convenţia UNCLOS, afirmându-şi unilateral suveranitatea pe zone ce nu-i aparţin, ba chiar zone pierdute în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în procesul cu Filipinele, de exemplu. China invocă un drept istoric care este desconsiderat de dreptul internaţional, acesta raportându-se doar la convenţia care include frontierele terestre recunoscute internaţional, cu frontiera maritimă la 12 mile marine şi cu zona economică exclusivă delimitată prin negocieri.

Statele Unite îşi asumă ca rol respectarea dreptului internaţional şi asigurarea liberei circulaţii navale şi aeriene în toate aceste zone, refuzând să se supună formulelor de autoidentificare introduse unilateral de China în aceste zone sau interdicţiilor de trafic într-o zonă ce deţine două treimi din traficul internaţional de mărfuri al lumii. În plus, Statele Unite sunt legate legal de apărarea insulelor japoneze pe baza Tratatului de apărare reciprocă SUA-Japonia, Washingtonul afirmând explicit, în repetate rânduri, că insulele Senkaku-Dyaoyu, aflate în dispută cu China, intră sub incidenţa acordului, ca şi navele japoneze care se află în regiune. SUA consideră că e vorba despre marea liberă unde libera circulaţie e garantată de convenţiile internaţionale.

FOTO Shutterstock

Asertivitatea chineză asupra Taiwanului

După dosarele Xinjiang şi Hong Kong, cel mai preocupant dosar pentru Statele Unite şi pentru comunitatea internaţională, în ceea ce priveşte China, este cel al asertivităţii împotriva Taiwanului. Nu întâmplător, actul privind Garda de Coastă de vineri a fost urmat de două zile, sâmbătă şi duminică, în care aviaţia chineză a pătruns în Zona de identificare a Taiwanului. Două formaţiuni de avioane de război, 13 - sâmbătă şi 15 - duminică, au intrat în zona de identificare a insulei în sud-vest. De altfel, anul trecut Taiwanul a înregistrat 380 de zboruri ale chinezilor, dar acestea sunt de obicei avioane de supraveghere care trec, practic, zilnic prin zonă, pentru a afirma suveranitatea chineză asupra insulei.

De această dată, sâmbătă au zburat opt bombardiere H-6K, patru avioane de vânătoare J-16 şi un avion anti-submarin Y-8, o provocare neuzuală şi fără precedent care a alarmat apărarea taiwaneză. Zona de identificare aeriană este o arie aviatică deasupra apei şi pământului pe care fiecare stat o desemnează şi care presupune obligativitatea autoidentificării, comunicarea locaţiei şi a traiectoriei respectiv a obiectivului zborului, aprobat de către controlul de trafic al statului în cauză pentru a preveni ameninţările la securitatea naţională venite pe această cale. De altfel, Ministerul taiwanez al Apărării a susţinut că a alertat propria apărare: a ridicat avioanele de vânătoare în apărare, a lansat avertismente radio intruşilor, cerând identificarea şi precizarea intenţiilor, a desfăşurat rachetele de interceptare ale apărării anti-aeriene.

Washingtonul a avertizat Beijingul în legătură cu aceste zboruri criticând “încercările Republicii Populare Chineze de a-şi intimida vecinii”. Deşi Beijingul reclamă insula ca parte a teritoriului său suveran, China şi Taiwanul se guvernează separat de 70 de ani, insula având 24 milioane de locuitori şi un guvern şi preşedinte alese democratic. Statele Unite susţin guvernul democratic ales, chiar dacă nu a recunoscut independenţa Taiwanului. De altfel, provocarea a urmat unei secvenţe de război informaţional al Chinei care a lansat pe surse zvonul ce anunţa faptul că Statele Unite nu vor mai susţine insula şi guvernul său, după sosirea la Casa Albă a Administraţiei Biden.

"Cerem Beijing-ului să înceteze presiunile sale militare, diplomatice şi economice împotriva Taiwanului şi, în locul acestora, să angajeze un dialog consistent cu reprezentanţii aleşi diplomatic ai Taiwanului," se precizează în comunicatul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. Statele Unite, chiar sub administraţia Biden, au semnalizat faptul că vor aprofunda relaţiile SUA - Taiwan, în timp ce Washingtonul rămâne angajat în autoguvernarea insulei, se mai menţionează în poziţia oficială a SUA.

Angajamentele Statelor Unite reîntărite

Cel mai concret mesaj pentru China a venit tot în weekend, atunci când Washingtonul a afirmat că susţine partenerii săi din zona Indo-Pacific, în contextul acţiunilor asertive ale Chinei în regiune – şi al noilor legi adoptate, şi a constat în trimiterea unui grup de luptă al unui port-avion care a intrat în Marea Chinei de Sud sâmbătă, la câteva ore după încălcarea spaţiului aerian taiwanez de către avioanele de luptă chineze. Grupul de luptă american, aparţinând Flotei a şaptea din Pacific, a intrat în zonă prin apropierea Insulelor Pratas, trecând prin canalul Bashi dintre Taiwan şi Filipine chiar când avioanele erau deasupra zonei de identificare taiwaneze.

În Marea Chinei de Sud, pe o zonă pe care China o revendică inclusiv ca zonă de identificare proprie, au pătruns port-avionul USS Theodore Roosevelt - un vas clasa Nimitz de 100.000 tone şi 60 de avioane la bord, însoţit de crucişătorul USS Bunker Hill, din clasa Ticonderoga, cu rachete de croazieră ghidate la bord şi două distrugătoare USS Russell şi USS John Finn, clasa Arleigh Burke cu rachete ghidate. Grupul era însoţit şi de alte vase de serviciu, anti-submarin, cu sonar şi apărare maritimă şi submarină la bord. Desfăşurarea majoră, neobişnuită de forţe, a transmis cel mai clar şi direct mesaj Chinei în privinţa hotărârii de a apăra lumea bazată pe reguli.

Statele Unite nu aveau obiceiul de a desfăşura armate de asemenea dimensiuni şi putere de foc în regiune, iar exerciţiile au lipsit din 2013, timp de 6 ani. Iată însă că numai anul trecut, în 2020, au avut loc două asemenea traversări, sancţionate de către Beijing. "Unele state din afara regiuni sosesc în zonă şi-şi încordează muşchii, riscând să aprindă confruntările şi să creeze tensiuni în Marea Chinei de Sud. Aceasta ar fi sursa militarizării regiunii,” susţine Ministerul chinez al Apărării prin purtătorul său de cuvânt, colonelul Tan Kefei. De altfel, Statele Unite utilizează numeroase ocazii spre a lansa operaţiuni de marş care să marcheze apărarea libertăţii de navigaţie în apele internaţionale din Marea Chinei de Sud.

Poziţia administraţiei Biden faţă de China a fost subliniată în repetate rânduri, dar a fost afirmată cu ocazia audierilor candidatului nominalizat de către Joe Biden la poziţia de Secretar de Stat, Antony Blinken, care a declarat joi în Senat că, fără nici un dubiu, China este naţiunea ce reprezintă cea mai importantă provocare la adresa Statelor Unite. De altfel, desfăşurarea grupului de luptă de nivel portavion sâmbătă reprezintă un semnal implicit pentru China, la câteva zile de la inaugurarea Preşedintelui Joe Biden.

În plus, administraţia Biden a semnalizat că va continua să angajeze Taiwanul, în timp ce Departamentul de Stat a comunicat faptul că SUA va continua să susţină soluţionarea paşnică a problemei traversării strâmtorilor din regiune şi că angajamentul American faţă de Taipei este solid şi contribuie la menţinerea păcii şi stabilităţii în Asia. De altfel, Statele Unite sunt ţinute de apărarea Taiwanului şi de furnizarea mijloacelor militare pentru a sprijini apărarea directă de către Taipei a frontierelor sale prin Taiwan Relations Act, document cu putere juridică în vigoare.