Strategia lui Biden în Asia

0
0
Xi
Pre┼čedintele Xi ┼či pre┼čedintele Biden acum 9 ani ├«n China-Nikkei Asia

Biden a declarat, ├«n fa┼úa a 4 senatori, la o ├«nt├ólnire pe subiectul moderniz─ârii infrastructurii SUA, c─â a vorbit cu pre┼čedintele chinez Xi Jinping timp de dou─â ore. ÔÇ×Dac─â nu ne mi┼čc─âm, ei vor m├ónca pr├ónzul nostruÔÇť, a spus Biden despre chinezi. ÔÇ×Au noi ini┼úiative majore, ├«n domeniul feroviar. ┼×i au deja trenuri care merg, cu u┼čurin┼ú─â, cu 360 km/h... Lucreaz─â foarte mult pentru a face ceea ce cred c─â va trebui s─â facem ┼či noiÔÇť.

├Äntr-o tradi┼úie care dateaz─â de secole ├«n urm─â de Anul Nou lunar, poporul chinez ├«┼či viziteaz─â conduc─âtorii/┼čefii ┼či ofer─â salutul lor. Numit ÔÇ×bainianÔÇŁ, vizitatorul vine ├«ntotdeauna purt├ónd daruri. ├Än ÔÇ×RevelionulÔÇŁ din acest an, pe 11 februarie, a avut loc mult a┼čteptata prim─â conversa┼úie telefonic─â ├«ntre Xi ┼či pre┼čedintele SUA Joe Biden. Trecuser─â trei s─âpt─âm├óni de c├ónd liderul american a depus jur─âm├óntul, o a┼čteptare neobi┼čnuit de lung─â. Mul┼úi chinezi au ┬ájubilat ├«n citirea raportului oficial de ┼čtiri al pre┼čedin┼úiei chineze. Pentru ei, Biden ├«i f─âcea lui Xi un salut politicos ÔÇ×bainianÔÇŁ. Era un semn de bun augur ├«ntr-o sear─â festiv─â. ├Än noaptea aceea, majoritatea oamenilor f─âceau schimb de mesaje de Anul Nou pe smartphone-urile lor ┼či urm─âreau programul anual al televiziunii centrale CCTV ├«mpreun─â cu familiile lor. O zi mai t├órziu, Biden a f─âcut un pas mai departe, lans├ónd un videoclip care ├«l ar─âta pe el ┼či pe so┼úia sa, Jill, trimi┼ú├ónd un mesaj de felicitare. De┼či mesajul video a fost destinat ├«n primul r├ónd americanilor asiatici ┼či insulelor din Pacific, un membru al unui ziar de stat chinez a scris ├«ntr-o postare pe un blog c─â mesajul ÔÇ×a fost considerat pe scar─â larg─â ca ar─ât├ónd pozi┼úia [lui Biden] fa┼ú─â de ChinaÔÇŁ.

Pre┼čedintele Joe Biden a intrat ├«n Casa Alb─â hot─âr├ót s─â restabileasc─â ├«ncrederea lumii ├«n Statele Unite. Aceast─â sarcin─â este deosebit de important─â ├«n zona Indo-Pacific, o regiune care a devenit la fel de central─â pentru geopolitica global─â precum a fost Europa ├«n timpul R─âzboiului Rece. Prezen┼úa, influen┼úa ┼či credibilitatea Statelor Unite ├«n regiune este redus─â, iar restaurarea ei va necesita ca Biden s─â ias─â din ÔÇŁgaura de poten┼úialÔÇŁ ├«n care se afl─â acum.┬á Programele nucleare ┼či de rachete ale Coreei de Nord au continuat s─â se dezvolte, ├«n ciuda summit-ului┬áÔÇ×reality-showÔÇŁ al pre┼čedintelui Donald Trump. Asia de Sud-Est se uit─â la rela┼úia cu Washington ca la un fapt trecut, ┼či dore┼čte s─â ├«nchie noi acorduri comerciale cu Europa.

China ├«mpinge grani┼úele pe nenum─ârate fronturi: represiuni ├«n Hong Kong, Tibet ┼či Xinjiang, vizeaz─â un embargo economic asupra Australiei ┼či face eforturi militare pentru a-┼či avansa revendic─ârile teritoriale asupra M─ârii Chinei de Sud. Dificult─â┼úile interne ale Statelor Unite, inclusiv confuzia administra┼úiei Trump cu privire la r─âspunsul la pandemie ┼či recenta insurec┼úie la Capitolul SUA, au afectat ┼či mai mult prestigiul SUA ├«n ÔÇőÔÇőr├óndul factorilor de decizie politici din Asia. De ani de zile, Joe Biden a descris pre┼čedin┼úia lui Donald Trump ca o abera┼úie din care Statele Unite se pot recupera rapid. De-a lungul campaniei preziden┼úiale americane din 2020, Biden a afirmat c─â, sub conducerea sa, Statele Unite vor fi ÔÇ×din nou ├«n capul meseiÔÇŁ. Dar o revenire la status quo-ul pre-Trump nu este posibil─â. Lumea - ┼či Statele Unite - s-au schimbat mult prea mult. ┼×i, de┼či salutarea revenirii hegemoniei americane ar putea p─ârea reconfortant─â pentru americani, aceasta dezv─âluie un ÔÇ×grad de surditateÔÇŁ asupra modului ├«n care sun─â pentru restul lumii. C├ónd oamenii din alte p─âr┼úi se uit─â la palmaresul Washingtonului, ├«n ultimele dou─â decenii, nu v─âd un leadership ├«ncrez─âtor. Ceea ce v─âd, ├«n schimb, sunt o serie de ac┼úiuni lipsite de finalitate: un r─âzboi ineficient ├«n Afganistan, o politic─â incoerent─â ├«n Siria ┼či interven┼úii umanitare prost judecate, mai ales ├«n Libia.

Administra┼úia Biden va avea nevoie de o strategie ├«ndr─âznea┼ú─â ┼či perspicace pentru a restabili ├«ncrederea ├«n competen┼úa SUA ┼či puterea de a r─âm├óne ├«n Indo-Pacific. Fostul Secretarul de stat George Schultz a comparat odat─â diploma┼úia cu gr─âdin─âritul, cu securitatea ┼či prosperitatea p─âstrate prin extragerea buruienilor. Dar ├«n Indo-Pacificul de ast─âzi, un bun gr─âdin─ârit pur ┼či simplu nu va fi suficient, av├ónd ├«n vedere intensitatea concuren┼úei ┼či anxiet─â┼úile profunde cu privire la capacitatea ┼či angajamentul SUA. Biden va avea nevoie de mai mult dec├ót un bun gr─âdin─ârit pentru a scutura regiunea de anxietatea post-Trump ┼či pentru a restabili ├«ncrederea ├«n conducerea SUA. Statele Unite s-au mai confruntat cu aceast─â provocare ├«n Asia. Washingtonul a reu┼čit s─â ob┼úin─â ┼či s─â p─âstreze proeminen┼úa sa ├«n regiune, ├«n mare parte, deoarece, ├«n momentele cheie, a inversat percep┼úiile declinului cu demonstra┼úii nea┼čteptate de ambi┼úie ┼či abilitate strategic─â.

├Än timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, Franklin Roosevelt a inversat imaginea invincibilit─â┼úii japoneze cu atacul aerian ÔÇ×DoolittleÔÇŁ din aprilie 1942 asupra Tokyo. ├Än anii 1970, Richard Nixon a inversat dezavantajul american prin deschiderea sa fa┼ú─â de China. Ronald Reagan a ac┼úionat ├«mpotriva sovieticilor, sprijinind asiatici, dup─â invaziile din Afganistan ┼či Cambodgia, furniz├ónd arme Japonia pentru a ├«ncercui flota sovietic─â ┼či a ├«mpiedica expansiunea acesteia ├«n Pacific. Acestea au fost mi┼čc─âri ├«ndr─âzne┼úe ┼či oarecum riscante care au confirmat puterea, decizia ┼či leadership-ul americanilor. Eu cred c─â pre┼čedintele Biden va trebui s─â arate o ambi┼úie similar─â. Este posibil s─â nu aib─â ┼čansa s─â fac─â mi┼čc─âri strategice la scara celor f─âcute de Roosevelt sau Nixon. Dar exist─â cel pu┼úin patru piese majore - economie, infrastructur─â, alian┼úe ┼či ap─ârare - care pot ajuta la restabilirea ├«ncrederii ├«n angajamentul ┼či competen┼úa Statelor Unite ├«n Indo-Pacific.┼ú


FOTO EPA-EFE

Joe Biden in prima sa vizita la Pentagon FOTO EPA-EFE

Biden ┼či rela┼úia cu Pentagonul

Pre┼čedintele Biden (POTUS[1]) a anun┼úat o revizuire a strategiei armatei fa┼ú─â de China ├«n timpul primei vizite la Pentagon ┼či a primului discurs ┼úinut ├«n fa┼úa militarilor din structurile de comand─â ┼či conducere[2]. De asemenea, pre┼čedintele Biden a promis c─â nu va ÔÇ×politizaÔÇŁ niciodat─â trupele americane ceea ce ├«nseamn─â un semnal clar c─â inten┼úioneaz─â s─â dea un ton diferit fa┼ú─â de predecesorul s─âu. Pre┼čedintele Biden ┼či-a concentrat aten┼úia asupra problemelor legate direct de for┼úa de munc─â a Pentagonului ┼či a spus c─â administra┼úia sa va acorda prioritate diversit─â┼úii ├«n r├óndurile militarilor. El a citat, de asemenea, o lung─â list─â a membrilor de culoarea militari prezen┼úi ├«n r├óndurile armatei de la Revolu┼úia American─â, inclusiv pe Henry Flipper, primul afro-american care a absolvit Academia Militar─â SUA de la West Point ┼či pe Roscoe Robinson[3], primul general de patru stele, afro-american.┬áPentagonul sub fostul pre┼čedinte Trump a fost frecvent lovit de┬áÔÇ×curenteleÔÇŁ politice partizane. ÔÇ×├Än prezent, mai mult de 40% dintre membrii serviciului nostru activ sunt oameni de culoareÔÇŁ, a spus Biden ┼či a continuat ÔÇ×A trecut mult timp ca ├«ntreaga diversitate a for┼úelor noastre s─â se reflecte la fiecare nivel din acest departament.ÔÇŁ

De asemenea, Biden a vorbit cu emo┼úie despre propria sa experien┼ú─â ca tat─â al unui membru din serviciu militar desf─â┼čurat ├«n teatrele de opera┼úii. Fiul r─âposat al lui Biden, Beau, a slujit cu actualul Secretar al Ap─âr─ârii Austin ├«n Irak. ÔÇ×Acest lucru este personal pentru mine. Familia Biden este o familie de militariÔÇŁ, a spus Biden. ÔÇ×Am aflat din prima experien┼ú─â cu persoana drag─â Beau atunci c├ónd a fost trimis ├«n Irak. Ne-am confruntat cu stresul absen┼úei sale din bucuriile zilnice ale vie┼úii ┼či ne-am ├«ngrijorat ├«n mod constant cu privire la ├«ntoarcerea sa ├«n siguran┼ú─âÔÇŁ[4].

Cu acest prilej, Pre┼čedintele Joe Biden a anun┼úat formarea unui grup de lucru al Departamentului Ap─âr─ârii (DOD) al c─ârui obiectiv este analiza evolu┼úiei Chinei. Ely Ratner, Asistent Special al Secretarului Ap─âr─ârii Lloyd J. Austin III, va conduce efortul grupului de lucru. Acest grup va fi format din 15 membri care va include personal din Biroul Secretarului Ap─âr─ârii, membri ai Joint Chiefs of Staff, membrii ai categoriilor de for┼úe, comandan┼úii combatan┼úi ┼či reprezentan┼úii comunit─â┼úii de informa┼úii. Grupul va avea la dispozi┼úie patru luni pentru a elabora recomand─âri care s─â ofere o evaluare de baz─â a politicilor, programelor ┼či proceselor Departamentului Ap─âr─ârii legate de China, recomand─âri pentru Secretarului Ap─âr─ârii cu privire la priorit─â┼úile cheie ┼či punctele de decizie pentru a face fa┼ú─â provoc─ârii Chinei[5]. Grupul se va concentra pe: strategie, concepte opera┼úionale, tehnologie ┼či structura for┼úei, gestionarea for┼úei, informa┼úii, alian┼úe ┼či parteneriate americane, rela┼úiile de descurajare cu China. ÔÇ×Nu se anticipeaz─â un raport final dat publicit─â┼úiiÔÇŁ, a declarat Departamentul Ap─âr─ârii, ÔÇ×de┼či Pentagonul va discuta recomand─ârile cu membrii Congresului ┼či cu alte p─âr┼úi interesate, dup─â caz.ÔÇŁ┬á┬á

Declaraţii de presă contradictorii

Pre┼čedintele Biden l-a chemat telefonic pe liderul Chinei pentru prima dat─â[6] la ├«nceputul lui februarie 2021. ├Än acest apel, Biden ┼či-a semnalat ÔÇ×├«ngrijor─ârile sale fundamentale cu privire la practicile economice coercitive ┼či neloiale ale Beijingului, represiunea ├«n Hong Kong, abuzurile drepturilor omului ├«n Xinjiang ┼či ac┼úiunile din ce ├«n ce mai asertive ├«n regiune, inclusiv fa┼ú─â de TaiwanÔÇŁ, potrivit declara┼úiilor de la Casa Alb─â referitoare la apelul telefonic. Pre┼čedintele Biden ÔÇ×┼či-a afirmat priorit─â┼úile de a proteja securitatea, prosperitatea, s─ân─âtatea ┼či modul de via┼ú─â al poporului american ┼či p─âstrarea unui Indo-Pacific liber ┼či deschisÔÇŁ. Biden a atins ceea ce se cheam─â ÔÇŁlinii ro┼čiiÔÇŁ pentru Beijing ceea ce denot─â c─â dialogul a mul┼úumit bipartizanatul din Congres ├«n ceea ce prive┼čte confruntarea cu China. ├Äntr-un interviu dat CBS, difuzat dup─â discu┼úia telefonic─â, Biden a spus c─â nu exist─â niciun motiv s─â nu fi avut aceast─â convorbire telefonic─â cu Xi. Cele dou─â ┼ú─âri ÔÇ×nu trebuie s─â aib─â un conflict, dar va exista o concuren┼ú─â extrem─âÔÇŁ[7], a spus el. Potrivit comunicatului chinez, ÔÇŁcooperarea este singura alegere corect─â pentru ambele p─âr┼úiÔÇŁ, relateaz─â Wall Street Journal.

Pre┼čedintele Xi Jinping a declarat c─â Administra┼úia Chinei vrea consolidarea rela┼úiilor cu Statele Unite, eviden┼úiind importan┼úa cooper─ârii bilaterale pentru pacea, stabilitatea ┼či prosperitatea la nivel mondial.┬áÔÇ×A┼úi spus c─â America poate fi definit─â printr-un singur cuv├ónt: posibilit─â┼úi. Sper─âm c─â posibilit─â┼úile vor fi direc┼úionate spre ├«mbun─ât─â┼úirea rela┼úiilor China-SUAÔÇŁ[8], a afirmat Xi Jinping. Liderul de la Beijing a subliniat c─â problemele referitoare la Taiwan ┼či Hong Kong sunt ÔÇ×afaceri interneÔÇŁ ale Chinei, recomand├ónd Statelor Unite s─â respecte interesele centrale ale Chinei ┼či s─â ac┼úioneze ÔÇŁprudentÔÇŁ, conform agen┼úiei China Nou─â reluat─â de SCMP Global Impact Newsletter. Demn de remarcat c─â pre┼čedintele Biden planific─â exerci┼úii navale ├«n Marea Chinei de Sud ┼či aprob─â tranzitul navelor militare a US Navy prin str├ómtoarea Taiwan[9] ├«n lunile ┼či anii urm─âtori, au declarat oficialii Casei Albe reporterilor ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â. A┼čtepta┼úi mai mult─â investi┼úie american─â ├«n ÔÇ×semiconductori, biotehnologie ┼či inteligen┼ú─â artificial─âÔÇŁ, a spus un oficial de la Casa Alb─â. Iar motivul este ÔÇ×s─â ne asigur─âm c─â nu furniz─âm tehnologii extrem de sensibile care s─â poat─â avansa capacit─â┼úile militare ale Chinei. Vom continua s─â reducem acest proces de transfer tehnologicÔÇŁ, a spus acesta pentru Agen┼úia Reuters.

├Än acest context al relu─ârii leadershipului american ├«n Asia, pre┼čedintele Biden a anun┼úat, de asemenea, sanc┼úiuni ├«mpotriva liderilor militari ai recentei lovituri de stat din Myanmar. ÔÇ×Armata trebuie s─â renun┼úe la puterea pe care a preluat-o ┼či s─â demonstreze respectul fa┼ú─â de voin┼úa poporului din Birmania, a┼ča cum a fost exprimat─â ├«n alegerile din 8 noiembrieÔÇŁ, a declarat Biden la Casa Alb─â ├«nainte de vizita sa la Pentagon. Drept urmare, el a spus: ÔÇ×Guvernul SUA ia m─âsuri pentru a ├«mpiedica generalii s─â aib─â acces ├«n mod necorespunz─âtor la fondurile guvernamentale birmane de 1 miliard de dolari de┼úinute ├«n Statele UniteÔÇŁ. Casa Alb─â a lansat o copie a unui ordin executiv aferent care ├«nghe┼úa finan┼úele din SUA ale liderilor loviturii de stat. Pre┼čedintele Biden s-a angajat total ├«n Asia!


FOTO Shutterstock

Statele Unite China FOTO Shutterstock

Strategia lui Biden pentru China prinde contur

SUA este practic de neegalat ├«n puterea sa militar─â, economic─â ┼či diplomatic─â, dar ├«n ultimii 10 ani sau cam a┼ča ceva, a trebuit s─â se confrunte cu limitele puterii sale, ├«ncerc├ónd s─â preseze China s─â fac─â lucruri pe care nu vrea s─â le fac─â. R─âzboiul comercial SUA-China, opera┼úiunile navale ale SUA ├«n m─ârile din estul ┼či sudului Chinei ┼či eforturile incoerente de a obliga prietenii ┼či alia┼úii s─â se ├«ndep─ârteze de pe orbita Chinei ilustreaz─â la fel de mult dorin┼úa Washingtonului de a limita puterea de influen┼ú─â global─â a Beijingului. SUA ├«ncearc─â acum s─â formuleze o nou─â strategie cuprinz─âtoare ┼či coerent─â pentru a concura cu China pe mai multe fronturi. Primul punct pe agenda acestei confrunt─âri sunt m─âsurile ┼úintite pentru a limita exporturile de tehnologii sensibile care ar putea consolida propriul sector industrial al Chinei, precum ┼či sectorul militar al Armatei Populare de Eliberare.

Washington ├«ncearc─â s─â evite accelerarea inova┼úiei ├«n China ┼či restric┼úioneaz─â comer┼úului f─âcut de firmele americane cu produse dezvoltate tehnologic ┼či care se folosesc de c─âtre industria chinez─â. Exist─â, de asemenea, semne c─â SUA se preg─âte┼čte s─â creasc─â ├«n mod dramatic sprijinul pentru opera┼úiunile de fabricare a chipurilor ┬á├«n propria industrie intern─â, av├ónd ├«n vedere lipsa global─â de chipuri (a┼ča numita campanie┬áÔÇ×chip shortageÔÇŁ) care este ├«n curs de desf─â┼čurare - campanie care d─âuneaz─â produc─âtorilor de automobile din SUA dar ┼či celor europeni (vezi produc┼úia Dacia)- ┼či eliminarea dependen┼úei ┬áexcesive de fabricile taiwaneze de chipuri situate la zborul de c├óteva minute, ├«n durat─â, a rachetelor chineze┼čti cu raz─â medie de ac┼úiune, de pe continent. General Motors ┼či Ford au renun┼úat temporar la fabricarea de ma┼čini ca r─âspuns la lipsa de chipuri.

Uzinele GM din Kansas, Canada ┼či Mexic vor opri produc┼úia de vehicule p├ón─â la jum─âtatea lunii martie, ├«n timp ce Ford a spus c─â va efectua mai pu┼úine schimburi s─âpt─âm├ónal (un schimb sau dou─â din trei) la dou─â fabrici care produc cel mai bine v├óndut pick-up F-150. Ambele companii prognozeaz─â impacturi substan┼úiale asupra fluxului de numerar ┼či a c├ó┼čtigurilor din acest an din cauza ÔÇ×chip shortageÔÇŁ. GM a declarat c─â deficitul ar putea reduce p├ón─â la 2 miliarde dolari din c├ó┼čtigurile ├«nainte de dob├ónzi ┼či impozite iar Ford a spus c─â c├ó┼čtigurile ar putea sc─âdea p├ón─â la 2,5 miliarde de dolari. Schi┼úele strategiei administra┼úiei Biden, sau cel pu┼úin priorit─â┼úile sale, ├«ncep s─â prind─â contur. Politica SUA va provoca ├«n continuare China direct, de exemplu, p─âstr├ónd unele tarife comerciale, continu├ónd ofensiva ├«mpotriva Huawei ┼či a altor gigan┼úi tehnologici chinezi ┼či c─âut├ónd modalit─â┼úi substan┼úiale de ap─ârare a intereselor maritime ale alia┼úilor din Asia de Est. Dar accentul mai mare va fi pe China ├«n calitate de concurent ┼či pe valorificarea punctelor forte diplomatice ale SUA, g─âsind modalit─â┼úi de coordonare mai str├óns─â cu alia┼úii s─âi precum Europa care s-a gr─âbit s─â ├«ncheie un acord cu Beijingul. Totul are sens pe h├órtie, dar niciuna dintre componentele strategiei nu este u┼čor de executat.

Competiţia de mare putere SUA-China

Oficialii din Washington ┼či Beijing nu sunt de acord cu multe din problemele de pe agenda de lucru, ├«n aceste zile, dar exist─â un lucru pe care ├«l accepta ├«n comun: competi┼úia dintre cele dou─â ┼ú─âri va intra ├«ntr-o faz─â decisiv─â ├«n anii 2020. Acesta va fi deceniul de a tr─âi periculos. Indiferent ce strategii urm─âresc cele dou─â p─âr┼úi sau ce evenimente se desf─â┼čoar─â, tensiunea dintre Statele Unite ┼či China va cre┼čte, iar concuren┼úa se va intensifica. Este inevitabil. Cu toate acestea, r─âzboiul nu va fi datorat dec├ót unui incident necontrolat. R─âm├óne posibil ca cele dou─â ┼ú─âri s─â instituie┬áÔÇ×barele de protec┼úieÔÇŁ care ar preveni o catastrof─â: un cadru comun pentru ceea ce numesc ÔÇ×concuren┼ú─â strategic─â gestionat─âÔÇŁ care ar reduce riscul ca concuren┼úa s─â escaladeze ├«n conflict deschis. Partidul Comunist Chinez este din ce ├«n ce mai ├«ncrez─âtor c─â p├ón─â la sf├ór┼čitul deceniului, PIB-ul economiei chineze va dep─â┼či ├«n cele din urm─â pe cel al Statelor Unite. Elitele occidentale pot respinge semnifica┼úia acestei etape.

Biroul Politic al PCC nu. Pentru China, dimensiunea conteaz─â ├«ntotdeauna. Un nou plan politic, anun┼úat ├«n toamna anului trecut, ├«┼či propune s─â permit─â Chinei s─â domine toate domeniile noilor tehnologii, inclusiv inteligen┼úa artificial─â, p├ón─â ├«n 2035. Beijingul inten┼úioneaz─â acum s─â-┼či finalizeze programul de modernizare militar─â p├ón─â ├«n 2027 (cu ┼čapte ani ├«nainte de termenul anterior), cu scopul principal de a oferi Chinei un avantaj decisiv ├«n toate scenariile imaginabile pentru un conflict cu Statele Unite asupra Taiwanului. O victorie ├«ntr-un astfel de conflict i-ar permite pre┼čedintelui Xi Jinping s─â efectueze o reunificare for┼úat─â cu Taiwanul ├«nainte de a p─âr─âsi puterea - o realizare care l-ar pune la acela┼či nivel ├«n panteonul PCC ca Mao Zedong. Pe m─âsur─â ce o nou─â administra┼úie preia puterea la Washington, Beijingul ├«┼či preg─âte┼čte urm─âtorul plan cincinal, care va stabili orient─âri generale pentru politici ┼či obiective na┼úionale de dezvoltare p├ón─â ├«n 2025. Versiunea final─â este a┼čteptat─â ├«n martie 2021, dar lumea a primit deja un avertisment privind priorit─â┼úile politice pentru urm─âtorii cinci ani, c├ónd Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez a lansat Recomand─ârile sale despre plan ├«n octombrie anul trecut. O sec┼úiune din recomand─âri este deosebit de relevant─â pentru strategia de fuziune civil-militar─â a Chinei (MCF), a c─ârei traiectorie viitoare este o problem─â cheie pentru noua administra┼úie Biden.

Fiind una dintre ini┼úiativele distinctive ale administra┼úiei Xi Jinping, MCF este conceput─â ca un instrument de guvernan┼ú─â de stat pentru echilibrarea obiectivelor de securitate ┼či dezvoltare, sus┼úin├ónd ├«n mod direct capacitatea Chinei de a prevala ├«ntr-o concuren┼ú─â strategic─â pe termen lung. Pe termen scurt, Beijingul ├«ncearc─â s─â aib─â at├ót ÔÇ×arme c├ót ┼či alimenteÔÇŁ, cre├ónd sinergie ├«ntre agen┼úiile de reglementare ale guvernului central ┼či local, utilizatorii finali militari ┼či ecosistemele de ap─ârare, civile ┼či comerciale de cercetare ┼či dezvoltare din domeniile critice. Obiectivul pe termen lung este de a uni diversele strategii de securitate ┼či dezvoltare ale guvernului pentru a crea o postur─â strategic─â - un ÔÇ×sistem unificat de strategiiÔÇŁ - care poate aduce toate capacit─â┼úile Chinei ├«n competi┼úii cu alte na┼úiuni. Prin proiectare, MCF nu este pur ┼či simplu un alt plan na┼úional, ci mai degrab─â o strategie ale c─ârei componente trebuie s─â fie ┼úesute ├«n celelalte priorit─â┼úi strategice na┼úionale ale Chinei, promov├ónd obiectivele generale de securitate ┼či dezvoltare ale RPC. Strategia MCF a fost prezentat─â ├«n mod vizibil ├«n discu┼úiile ┼či documentele de politic─â militar─â, de stat ┼či de partid din 2014 ├«ncoace, dar de la ├«nceputul anului trecut, strategia ÔÇ×a intrat ├«n modul stealthÔÇŁ. Principala lor preocupare este c─â politica MCF, ├«n concordan┼ú─â cu legea na┼úional─â de informa┼úii a Chinei, s─â poat─â ajuta PLA s─â absoarb─â tehnologiile critice ┼či emergente de pe canalele civile.

Toat─â via┼úa politic─â chinez─â se desf─â┼čoar─â acum sub lozinca ÔÇ×Unitate ├«ntre PLA(Armata Popular─â de Eliberare) ┼či poporÔÇŁ! Mul┼úi se ├«ndoiesc c─â liderii SUA ┼či chinezi ├«┼či pot g─âsi drumul c─âtre un cadru de gestionare a rela┼úiilor lor diplomatice, a opera┼úiunilor militare ┼či a activit─â┼úilor ├«n spa┼úiul cibernetic ├«n cadrul parametrilor conveni┼úi care ar maximiza stabilitatea ┼či ar evita escaladarea accidental─â. Cele dou─â ┼ú─âri trebuie s─â ia ├«n considerare ceva asem─ân─âtor procedurilor ┼či mecanismelor pe care Statele Unite ┼či Uniunea Sovietic─â le-au pus ├«n aplicare pentru a-┼či guverna rela┼úiile dup─â criza rachetelor cubaneze.┬á Xi se confrunt─â cu o dilem─â atunci c├ónd vine vorba de ceea ce este probabil obiectivul s─âu primordial: asigurarea controlului asupra Taiwanului. Pre┼čedintele chinez pare s─â fi ajuns la concluzia c─â China ┼či Taiwan sunt acum mai departe de reunificarea pa┼čnic─â dec├ót ├«n orice moment din ultimii 70 de ani. Acest lucru este probabil corect. Mul┼úi dintre cei care credeau c─â China ├«┼či va liberaliza treptat sistemul politic pe m─âsur─â ce ├«┼či deschide sistemul economic ┼či devine mai conectat─â cu restul lumii, sperau, de asemenea, c─â acest proces va permite ├«n cele din urm─â Taiwanului s─â devin─â mai confortabil cu o form─â de reunificare. ├Än schimb, China a devenit mai autoritar─â sub Xi ┼či promisiunea reunific─ârii sub o formul─â ÔÇ×o ┼úar─â, dou─â sistemeÔÇŁ s-au evaporat pe m─âsur─â ce taiwanezii privesc c─âtre Hong Kong, unde China a impus o nou─â lege dur─â a securit─â┼úii na┼úionale, a arestat politicienii din opozi┼úie ┼či a restric┼úionat libertatea presei. Av├ónd ├«n vedere reunificarea pa┼čnic─â, strategia lui Xi este acum clar─â: cre┼čterea considerabil─â a nivelului puterii militare pe care China o poate exercita ├«n str├ómtoarea Taiwanului, ├«n m─âsura ├«n care Statele Unite nu vor fi dispuse s─â duc─â o b─ât─âlie pe care Washingtonul ├«nsu┼či o judec─â ca fiind pierdut─â. F─âr─â sprijinul SUA, crede Xi, Taiwanul ar capitula sau va lupta de unul singur ┼či ar pierde. Cu toate acestea, abordare chinez─â subestimeaz─â radical trei factori: dificultatea de a ocupa o insul─â de m─ârimea Olandei, care are geografia terenului similar─â cu cea a ┬áNorvegiei ┼či are o popula┼úie bine ├«narmat─â de 25 de milioane; dauna iremediabil─â a legitimit─â┼úii politice interna┼úionale a Chinei care ar rezulta dintr-o utilizare brutal─â a for┼úei militare; ┼či profunda imprevizibilitate a politicii interne a SUA, care ar determina natura r─âspunsului SUA dac─â ┼či c├ónd va ap─ârea o astfel de criz─â.

Beijingul, ├«n proiectarea propriului s─âu realism strategic profund asupra Washingtonului, a ajuns la concluzia c─â Statele Unite nu vor purta niciodat─â un r─âzboi pe care nu l-ar putea c├ó┼čtiga, deoarece acest lucru ar fi final pentru viitorul, prestigiului ┼či pozi┼úia global─â a puterii americane. ├Än ceea ce prive┼čte revendic─ârile maritime ┼či teritoriale ale Chinei ├«n Marea Chinei de Sud, Xi nu va ceda niciun centimetru. Beijingul va continua s─â sus┼úin─â presiunea asupra vecinilor s─âi din sud-estul Asiei din Marea Chinei de Sud, contest├ónd activ opera┼úiunile de libertate de naviga┼úie, ├«ncerc├ónd orice sl─âbire a hot─âr├órilor individuale sau colective - dar oprindu-se la o provocare care ar putea declan┼ča o confruntare militar─â direct─â cu Washington, pentru c─â ├«n acest stadiu, China nu este pe deplin ├«ncrez─âtoare c─â va c├ó┼čtiga. ├Äntre timp, Beijingul va c─âuta s─â arate ├«ntr-o lumin─â rezonabil─â negocierile sale ├«n curs cu statele reclamante din Asia de Sud-Est privind utilizarea ├«n comun a resurselor energetice ┼či a pescuitului ├«n Marea Chinei de Sud. Aici, ca ┼či ├«n alt─â parte, China ├«┼či va desf─â┼čura pe deplin p├órghia economic─â ├«n speran┼úa de a asigura neutralitatea regiunii ├«n cazul unui incident sau criz─â militar─â care s─â implice Statele Unite sau alia┼úii s─âi.

├Än Marea Chinei de Est, China va continua s─â-┼či creasc─â presiunea militar─â asupra Japoniei ├«n jurul disputatelor insule Diaoyu / Senkaku, dar la fel ca ┼či ├«n Asia de Sud-Est, este pu┼úin probabil ca Beijingul s─â ri┼čte un conflict armat, ├«n special av├ónd ├«n vedere natura neechivoc─â a garan┼úiei de securitate pentru Japonia acordat─â de SUA. Orice risc, oric├ót de mic, ar fi ca China s─â piard─â un astfel de conflict, care ar fi nesustenabil din punct de vedere politic la Beijing ┼či ar avea consecin┼úe politice interne masive pentru Xi. Biden inten┼úioneaz─â s─â demonstreze c─â Beijingul a gre┼čit ├«n evaluarea sa c─â Statele Unite se afl─â acum ├«ntr-un declin ireversibil. El va c─âuta s─â-┼či foloseasc─â vasta experien┼ú─â de pe Capitol Hill pentru a forja o strategie economic─â intern─â pentru a reconstrui bazele puterii SUA ├«n lumea post-pandemic─â. De asemenea, este probabil s─â continue s─â consolideze capacit─â┼úile armatei SUA ┼či s─â fac─â tot ce este necesar pentru a sus┼úine conducerea tehnologic─â global─â american─â.

Consilierii lui Biden ├«n┼úeleg, de asemenea, c─â, pentru a restabili puterea SUA ├«n str─âin─âtate, trebuie s─â reconstruiasc─â economia SUA acas─â ├«ntr-un mod care va reduce inegalit─â┼úile din ┼úar─â ┼či va cre┼čte oportunit─â┼úile economice pentru to┼úi americanii. Acest lucru ├«l va ajuta pe Biden s─â men┼úin─â p├órghia politic─â de care va avea nevoie pentru a elabora o strategie durabil─â asupra Chinei cu sprijin bipartizan. Pentru a da credibilitatea strategiei, Biden va trebui s─â se asigure c─â armata SUA r─âm├óne cu c├ó┼úiva pa┼či ├«n fa┼úa gamei tot mai sofisticate de capacit─â┼úi militare ale Chinei. Aceast─â sarcin─â va fi ├«ngreunat─â de constr├óngerile bugetare intense, precum ┼či de presiunea unor fac┼úiuni din cadrul Partidului Democrat pentru a reduce cheltuielile militare ├«n vederea stimul─ârii programele de asisten┼ú─â social─â. Pentru ca strategia lui Biden s─â fie v─âzut─â ca fiind credibil─â la Beijing, administra┼úia sa va trebui s─â ┼úin─â linia bugetului de ap─ârare agregat ┼či s─â acopere cheltuielile crescute ├«n regiunea Indo-Pacific─â, redirec┼úion├ónd resursele militare departe de teatre mai pu┼úin presante, precum Europa.


FOTO Shutterstock

R─âzboi tehnologic ├«ntre SUA ┼či China FOTO Shutterstock

Managerierea competiţiei strategice SUA-China

ÔÇ×Toat─â lumea trebuie s─â joace dup─â acelea┼či reguliÔÇŁ, a spus Biden ├«ntr-un discurs la Conferin┼úa de securitate din M├╝nchen, rostit de la Casa Alb─â. Pre┼čedintele Joe Biden a declarat c─â SUA ┼či partenerii s─âi interna┼úionali trebuie s─â fac─â China s─â r─âspund─â pentru practicile sale economice. Discursul lui Biden a venit ├«n timp ce administra┼úia sa ├«ncearc─â s─â men┼úin─â o pozi┼úie dur─â asupra Chinei ├«n acela┼či timp ├«ndep─ârt├óndu-se de┬áÔÇ×rela┼úia pugilistic─âÔÇŁ a fostului pre┼čedinte Donald Trump cu Beijing. La ├«nt├ólnirea G7 pre┼čedintele SUA a declarat c─â ÔÇ×Trebuie s─â sus┼úinem valorile democratice care fac posibil─â realizarea oric─âruia dintre obiective, ├«mping├ónd ├«napoi ├«mpotriva celor care ar monopoliza ┼či normaliza represiuneaÔÇŁ. Pre┼čedintele a men┼úionat c─â ÔÇ×a┼ča vom putea face fa┼ú─â amenin┼ú─ârii din partea RusieiÔÇŁ, care vrea s─â ÔÇ×sl─âbeasc─â proiectul european ┼či alian┼úa noastr─â NATOÔÇŁ. ÔÇ×Provoc─ârile cu Rusia pot fi diferite de cele ale Chinei, dar sunt la fel de realeÔÇŁ[10], a spus Biden.

Oficialii administra┼úiei Biden au avertizat anterior c─â nevoia de a ├«nfrunta China dep─â┼če┼čte sfera militar─â ┼či economic─â, subliniind c─â Washingtonul trebuie s─â lucreze la fel de mult pentru a concura cu v├ónz─ârile Chinei c─âtre restul lumii.┬áÔÇ×China sus┼úine ├«n esen┼ú─â c─â modelul chinez este mai bun dec├ót modelul americanÔÇŁ, a declarat consilierul pentru securitate na┼úional─â Jake Sullivan ├«n cadrul unui forum virtual din ianuarie de la United States Institute of Peace[11]. Oficialii SUA ┼či-au exprimat ├«n mod constant ├«ngrijor─âri cu privire la spionajul industrial al Chinei, furtul de informa┼úii biomedicale ┼či manipularea poten┼úial─â a tehnologiei, cum ar fi re┼úelele celulare 5G. Au existat, de asemenea, tensiuni ├«n leg─âtur─â cu gestionarea ini┼úial─â a pandemiei coronavirusului de c─âtre Beijing, pentru care oficialii chinezi au ├«ncercat ├«n repetate r├ónduri s─â dea vina pe al┼úii.

China ├«nlocuie┼čte rapid Statele Unite ca surs─â principal─â de investi┼úii ┼či cerere final─â pentru exporturile asiatice, devenind astfel punctul de referin┼ú─â economic pentru guvernele asiatice (├«ncep├ónd cu 2020, Asia de Sud-Est, mai degrab─â dec├ót Statele Unite sau Europa, este partenerul s─âu comercial cel mai mare.) ├Än ultimii ani, regiunea a ├«ncheiat dou─â acorduri comerciale - Acordul cuprinz─âtor ┼či progresiv pentru Trans. -Parteneriatul Pacific (CPTPP) ┼či Parteneriatul Economic Comprehensiv Regional (RCEP) ÔÇô niciunul nu include Statele Unite. Primul pas pentru construirea unui astfel de cadru de parteneriat ├«ntre cele dou─â for┼úe ar fi identificarea c├ótorva pa┼či imedia┼úi pe care fiecare parte trebuie s─â ├«i fac─â pentru ca un dialog de fond s─â poat─â continua. Ambele p─âr┼úi trebuie s─â se ab┼úin─â, de exemplu, de la atacurile cibernetice care vizeaz─â infrastructura critic─â. Washingtonul trebuie s─â revin─â la aderarea strict─â la politica ÔÇ×o singur─â ChinaÔÇŁ, mai ales prin ├«ncheierea vizitelor provocatoare ┼či inutile ale administra┼úiei Trump la Taipei. La r├óndul s─âu, Beijingul trebuie s─â refac─â modelul s─âu recent de exerci┼úii militare provocatoare, desf─â┼čur─âri ┼či manevre ├«n str├ómtoarea Taiwan. ├Än Marea Chinei de Sud, Beijingul nu trebuie s─â mai revendice sau s─â militarizeze alte insule ┼či trebuie s─â se angajeze s─â respecte libertatea de naviga┼úie ┼či mi┼čcarea aeronavelor f─âr─â provoc─âri; la r├óndul s─âu, Statele Unite ┼či alia┼úii s─âi ar putea atunci (┼či numai atunci) s─â reduc─â num─ârul opera┼úiunilor pe care le desf─â┼čoar─â ├«n mare. ├Än mod similar, China ┼či Japonia ar putea s─â-┼či reduc─â desf─â┼čur─ârile militare ├«n Marea Chinei de Est de comun acord ├«n timp.

Dac─â ambele p─âr┼úi ar putea fi de acord cu aceste stipul─âri, fiecare ar trebui s─â accepte c─â cealalt─â va ├«ncerca totu┼či s─â-┼či maximizeze avantajele, oprindu-se ├«n acela┼či timp de a ├«nc─âlca limitele. Washingtonul ┼či Beijingul vor continua s─â concureze pentru influen┼úa strategic─â ┼či economic─â ├«n diferitele regiuni ale lumii. Ace┼čtia ar continua s─â caute acces reciproc pe pie┼úele celuilalt ┼či ar lua ├«n continuare m─âsuri de represalii atunci c├ónd un astfel de acces a fost refuzat.. Cu toate acestea, chiar ┼či pe fondul escalad─ârii concuren┼úei, va exista un spa┼úiu pentru cooperare ├«n mai multe domenii critice. Acest lucru s-a ├«nt├ómplat chiar ┼či ├«ntre Statele Unite ┼či Uniunea Sovietic─â la apogeul r─âzboiului rece. Cu siguran┼ú─â ar trebui s─â fie posibil acum ├«ntre Statele Unite ┼či China, c├ónd miza nu este la fel de mare. ├Än afar─â de colaborarea la schimb─ârile climatice, cele dou─â ┼ú─âri ar putea desf─â┼čura negocieri bilaterale de control al armelor nucleare, inclusiv ratificarea reciproc─â a Tratatului de interzicere a testelor nucleare ┼či ar putea lucra la un acord privind aplica┼úiile militare. Ace┼čtia ar putea coopera pentru dezarmarea nuclear─â nord-coreean─â ┼či pentru a ├«mpiedica Iranul s─â achizi┼úioneze arme nucleare ┼či ar putea ├«ntreprinde o serie de m─âsuri de consolidare a ├«ncrederii ├«n ├«ntreaga regiune Indo-Pacific─â, cum ar fi misiunile coordonate de r─âspuns la dezastre ┼či misiunile umanitare. De asemenea ar putea colabora pentru a ├«mbun─ât─â┼úi stabilitatea financiar─â global─â, ├«n special prin acordul de a reprograma datoriile ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare afectate puternic de pandemie. ┼×i ar putea construi ├«mpreun─â un sistem mai bun pentru distribuirea vaccinurilor COVID-19 ├«n lumea ├«n curs de dezvoltare.

Aceast─â list─â este departe de a fi exhaustiv─â. Dar ra┼úiunea strategic─â pentru toate elementele este aceea┼či: este mai bine ca ambele ┼ú─âri s─â func┼úioneze ├«ntr-un cadru comun al concuren┼úei gestionate dec├ót s─â nu aib─â deloc reguli. Cadrul ar trebui negociat ├«ntre un reprezentant desemnat ┼či de ├«ncredere la nivel ├«nalt al pre┼čedintelui Biden ┼či un omolog chinez apropiat de Xi. Este o solu┼úie folosita si de alte administra┼úii americane. Doar un astfel de canal direct ┼či la nivel ├«nalt ar putea duce la ├«n┼úelegeri confiden┼úiale cu privire la limitele dificile care trebuie respectate de ambele p─âr┼úi. Aceste dou─â persoane ar deveni, de asemenea, punctele de contact atunci c├ónd au avut loc ├«nc─âlc─âri. ├Än timp, ar putea ap─ârea un nivel minim de ├«ncredere strategic─â. ┼×i poate ambele p─âr┼úi ar descoperi, de asemenea, c─â beneficiile colabor─ârii continue asupra provoc─ârilor planetare comune, cum ar fi schimb─ârile climatice, ar putea ├«ncepe s─â afecteze celelalte zone mai competitive ┼či chiar conflictuale ale rela┼úiei. Vor fi mul┼úi care vor critica aceast─â abordare ca fiind naiv─â. Responsabilitatea lor este ├«ns─â s─â vin─â cu ceva mai bun. At├ót Statele Unite, c├ót ┼či China sunt ├«n prezent ├«n c─âutarea unei formule pentru a-┼či gestiona rela┼úia pentru periculosul deceniu care urmeaz─â. Adev─ârul greu este c─â nicio rela┼úie nu poate fi gestionat─â vreodat─â, cu excep┼úia cazului ├«n care exist─â un acord de baz─â ├«ntre p─âr┼úi cu privire la condi┼úiile respectivei gestiuni.


FOTO Shutterstock

China Uniunea Europeana Statele Unite FOTO Shutterstock

SUA-Europa-China

A venit, de asemenea, timpul ca Statele Unite ┼či alia┼úii/partenerii s─âi europeni s─â construiasc─â o strategie comun─â pentru China. Punctele de vedere europene asupra Chinei s-au ├«nr─âut─â┼úit ├«n ultimii patru ani, UE numind China un ÔÇ×rival sistemicÔÇŁ iar juc─âtori importan┼úi precum Fran┼úa ┼či Germania adopt├ónd propriile strategii Indo-Pacifice. Statele Unite ┼či Europa ├«mp─ârt─â┼česc, ├«n linii mari, acelea┼či preocup─âri cu privire la abord─ârile chineze ale economiei, drepturilor omului ┼či schimb─ârilor climatice. At├ót firmele americane, c├ót ┼či cele europene doresc s─â ob┼úin─â un acces mai mare pe pie┼úele chineze ┼či s─â ob┼úin─â condi┼úii de concuren┼ú─â echitabile acolo. Acordul global privind investi┼úiile ├«ncheiat recent ├«ntre UE ┼či China nu este un ├«nceput excelent. Dorin┼úa UE de a semna un acord modest ├«n decembrie 2020, dup─â ┼čapte ani de ├«nt├órzieri, confer─â f─âr─â ├«ndoial─â Chinei o victorie diplomatic─â major─â. Dar este mai degrab─â o lovitur─â de imagine. Acordul este departe de a fi finalizat - necesit─â ├«n continuare aprobarea Consiliului European ┼či a Parlamentului European - ┼či, ├«n orice caz, ofer─â pu┼úin din punct de vedere al concesiunilor substan┼úiale ┼či este lipsit de dispozi┼úii credibile de aplicare, fiind deja o surs─â de dezacord ├«n cadrul UE.

Acum este, de fapt, un moment bun pentru administra┼úia Biden s─â argumenteze pentru o agend─â comun─â ┼či o ac┼úiune colectiv─â credibil─â. La baza eforturilor dintre Statele Unite ┼či UE ar trebui s─â se afle economia, tehnologia, drepturile omului ┼či clima. Av├ónd ├«n vedere diversitatea punctelor de vedere din ├«ntreaga Europ─â ┼či complexitatea cooper─ârii cu UE ├«ns─â┼či, cea mai eficient─â abordare ar fi s─â ne concentr─âm pe construirea coali┼úiilor, celor care doresc, pe probleme specifice, renun┼ú├ónd la dorin┼úa de a crea o unitate la nivelul ├«ntregii UE ├«nainte de a lua m─âsuri ┼či, ├«n schimb, gener├ónd grupuri alternative de ┼ú─âri axate pe probleme specifice. Ini┼úiativele comune bine mediatizate cu privire la aceste probleme (cum ar fi comunica┼úii 5G sau regulile privind confiden┼úialitatea datelor) ar semnala Beijingului c─â Statele Unite ┼či puterile europene sunt unite ├«n jurul principiilor pie┼úei libere, guvernan┼úei democratice ┼či solu┼úion─ârii pa┼čnice a litigiilor.

În loc de concluzie

Cu c├óteva zile ├«nainte de inaugurarea lui Biden, Chen Yixin, secretarul general al Comisiei centrale pentru afaceri politice ┼či juridice a PCC, a declarat c─â ÔÇ×ascensiunea din Est ┼či declinul Occidentului au devenit o tendin┼ú─â [global─â] ┼či schimb─âri ale nivelului interna┼úional sunt ├«n favoarea noastr─â.[12] ÔÇŁ Chen este o persoan─â apropiat─â a lui Xi ┼či o figur─â central─â a aparatului de securitate na┼úional─â. Declara┼úia sa este notabil─â. ├Än realitate, exist─â o cale lung─â de parcurs ├«n aceast─â curs─â. China are multiple vulnerabilit─â┼úi interne, care sunt rareori men┼úionate ├«n mass-media. Statele Unite, pe de alt─â parte, ├«┼či au ├«ntotdeauna punctele slabe pe deplin afi┼čate ├«n public - dar ┼či-au demonstrat ├«n repetate r├ónduri capacitatea de reinventare ┼či restaurare. Concuren┼úa strategic─â gestionat─â va eviden┼úia punctele forte ┼či va testa punctele slabe ale ambelor mari puteri.


[1] ÔÇŁ-OTUSÔÇŁ, versiunea prescurtat─â a sintagmei ÔÇ×Statelor UniteÔÇŁ, a fost o ad─âugare pu┼úin probabil─â ├«n limba noastr─â, deoarece este at├ót un sufix, c├ót ┼či un acronim (sau, dac─â prefera┼úi, o abreviere ). ÔÇŁ-OTUSÔÇŁ a ├«nceput s─â fe folosit la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea ┼či ├«nc─â g─âsim noi modalit─â┼úi de utilizare a acestuia ast─âzi. ÔÇ×POTUSÔÇŁ a ├«nceput ca o abreviere utilizat─â de operatorii de coduri telegrafice ├«n anii 1890. Aceasta ├«nseamn─â ÔÇ×Pre┼čedintele Statelor UniteÔÇŁ. Cea mai veche utilizare ├«nregistrat─â a oric─ârei variante a -OTUS este din 1879, c├ónd SCOTUS (Curtea Suprem─â a Statelor Unite) a ap─ârut ├«ntr-o carte intitulat─â The Phillips Telegraphic Code for the Rapid Transmission by Telegraph. Aceast─â lucrare, realizat─â de Walter P. Phillips, era una dintre numeroasele c─âr┼úi de coduri care permiteau oamenilor s─â trimit─â mesaje ieftine sau secrete prin telegraf. Telegrafele aveau pre┼úuri ├«n func┼úie de lungime, a┼ča c─â se dorea s─â folosi┼úi c├ót mai pu┼úine cuvinte. Dic┼úionar Merriam-Wbster

[2] Remarks by President Biden to Department of Defense Personnel Casa Alb─â 10 februarie 2021

[3] Roscoe Robinson Jr. (11 octombrie 1928 - 22 iulie 1993) a fost primul afro-american care a devenit general de patru stele ├«n armata Statelor Unite. N─âscut ├«n St. Louis, Missouri, a urmat doar un an la Universitatea St. Louis ┼či apoi s-a transferat la Academia Militar─â a Statelor Unite la West Point ├«n 1947. A absolvit o diplom─â de inginerie militar─â ├«n 1951. A primit distinc┼úiile: Distinguished Service Medal, Legion of Merit ┼či Distinguished Flying Cross. Misiunea sa final─â a fost ca reprezentant militar al SUA la Comitetul Militar NATO din 1982-1985.

[4] Ibidem 2

[5] Biden Announces DOD China Task Force, DOD News, Jim Garamone, 10 februarie 2021

[6] ÔÇŁReadout of President Joseph R. Biden, Jr. Call with President Xi Jinping of ChinaÔÇŁ-Presa Casa Alba 10 februarie 2021

[7] ÔÇŁUS-China confrontation would be ÔÇśdisasterÔÇÖ, Xi Jinping tells Joe Biden in first callÔÇŁ South China Morning Post 11 februrie 2021

[8] Ibidem 7

[9] US sends warship through Taiwan Strait for first time under Biden By CNN staff-4 februrie 2021

[10] ÔÇŁBiden says U.S. and Europe must push back against ChinaÔÇÖs economic abuses and coercionÔÇŁ-discursul lui Biden la G7 publicat ├«ntr-un comentariu cu titlul de mai sus de CNBC pe 19 februrie 2021.

[11] National security adviser: US needs to get 'own house in order' to strengthen position abroad- REBECCA BEITSCH - The Hill 29 ianuarie 2021

[12] ÔÇŁThe time for ChinaÔÇÖs rise has come, security chief tells law enforcersÔÇŁ- South China Morning Post 15 ianuarie 2021



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite