Socialistul Ciolacu are o singură „filosofie” de guvernare: luăm de la bogaţi şi dăm la săracii care ne votează

Este vechea „filosofie” comunistă, săraci dar cinstiţi şi votanţi ai partidelor care iau de la bogaţi şi dau la săraci. Cinstiți nu prea erau nici in comunism, că furau masiv de la întreprinderile de stat.

De comunism s-a ales  praful, pentru că nu a înţeles că nu se poate trăi doar cu „săraci”. „Bogatii” generează plus valoare, bunuri de larg consum, servicii esenţiale pentru oameni, fie ei bogaţi sau săraci. „Bogații” generează locuri de muncă şi pentru „săraci”, generează venituri la bugetul de stat, pe care partidele îl gestionează discreţionar.

Lanţurile de supermarketuri din România au sute de mii de salariaţi. Dacă Ciolacu le ridică taxele şi impozitele şi ele decid să plece, ce se întâmplă cu salariaţii concediaţi? Îi angajează Ciolacu la stat?

Şi ce îi împiedică pe „săraci” să devină şi ei „bogaţi”, dacă râvnesc la banii „bogaţilor”?

Un exemplu concludent. Ce ar fi sistemul de sănătate din România fără contribuţia privaţilor, adică a „bogaţilor”? Iar în sistemul de educaţie privaţii aduc un  tot mai mare aport, fie şi prin meditaţii. 

Este adevărat că există evaziune fiscală în rândul privaţilor. Dar statul nu este în stare să stârpească evaziunea fiscală, cum a fost capabil fiscul american. Din mai multe motive, din care principalul este că la ANAF găsim politruci habarnişti, care n-au fost în stare să facă digitalizare, şi mai sumt şi corupţi pe deasupra. Altfel  cum se explică că Ionuț Mișa, susținut de PSD,  şeful Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF, este acuzat de Curtea de Conturi că evită să facă controale la o firmă de băuturi alcoolice cu datorii la stat de 218 milioane lei. Şi acesta este vârful aisbergului. 

Dar comapniile de stat cu zeci de miliarde datorii la bugetul de stat, CFR Marfă,  Compania Naţională a Huilei, Complexul Energetic Hunedoara şi altele, pe acestea cine le sancţionează? Nimeni. De asta nu e credibil Marcel Ciolacu în lupta sa cu evazioniştii. Şi situaţia trenează de 25 de ani!

Şi atunci, socialistul Ciolacu  îi atacă pe toţi privaţii, fără discernământ. Şi pe cei care își plătesc la zi taxe și impozite, si pe cei care au IMM-uri sau PFA-uri, care creează locuri de muncă dar abia îşi duc zilele cu taxele şi impozitele impuse de stat. Şi care vor da faliment, vor închide firmele, concediind salariaţii.

Discuţii aprinse declanşate de legea pensiilor

Alexandru Năzare, senator liberal. ”Nu ne putem permite să creştem pensiile din datorie publică, pe dobânzi foarte mari. Într-o situaţie de decelerare, de încetinire a economiei europene şi româneşti, costurile sunt imense de aceea cred că trebuie să studiem aceste lucruri foarte atent aici avem nevoie de o dezbatere aprofundată. astfel încât această creştere să fie sustenabilă.”

Anca Dragu, senator USR. „Se încalcă Constituţia, pentru că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”.

Legea pensiilor nu precizează sursa de finanţare şi nu are un studiu de impact cum prevede legea responsabilităţii fiscale. Ar putea fi atacată la CCR, dar nu cred că se va întâmpla, pentru că partidele respective vor fi acuzate că se opun creşterii pensiilor.

Anca Dragu: ”Mi-e teamă că această lege vine la pachet cu creşterea unor taxe şi impozite în 2024, creşteri usturătoare. Da, trebuie să facem această creştere a pensiilor dar trebuie să ne convingeţi că ştiţi să administraţi economia astfel încât să nu creşteţi taxe şi impozite. Mai încălcaţi şi legea finanţelor, legea responsabilităţii fiscal-bugetare, articolul 33, care spune că ar trebui să refaceţi strategia fiscal-bugetară pe termen mediu”

Rareş Bogdan, europarlamentar PNL. „Pentru PSD există doar bugetari și pensionari, nu există companii private. I-am văzut în doi ani, nu-i interesează mediul economic privat, capitalul românesc. (...) Devine din ce în ce mai insuportabil să stăm cu ei. O singură propunere de mărire de impozit sau de taxă va duce la ruperea Coaliției”. Întrebat de ce PNL nu pune capăt coaliției cu PSD, având în vedere că spune că este atât de rău, Bogdan a răspuns: „Astăzi trebuie să îi păzim, să nu bage mâinile și mai mult în bugetele companiilor private și în buzunarele românilor. Sincer, sunt unul dintre cei care regretă profund că nu am încercat să facem o coaliție de dreapta și oricând vom avea posibilitatea să o facem de dreapta, vom încerca asta. Ultimele săptămâni mi-au arătat că nu pot avea încredere în PSD”.

Se poate forma o coaliţie de dreapta?

Acum vede şi preşedintele Iohannis cui i-a dat guvernarea: „luăm de la bogaţi şi dăm la săraci, că aceştia ne votează”. Că economia ţării se prăbuşeşte, cum se şi vede prin scăderea creşterii economice şi a investiţiilor străine directe, n-a contat în ochii preşedintelui. Iar dacă n-a anticipat înseamnă că nu se pricepe la politică şi politicieni.

Sunt mulţi politicieni de vârf în PNL care îşi doresc o coaliţie de dreapta, înţelegând că în 2024 urmează o prăbuşire economică, inclusiv pierderea fondurilor europene, dacă deficitul depăşeşte 5,6% din PIB. În aceste condiţii, la alegerile din 2024 actuala coaliţie va fi sancţionată de alegători, fie şi prin absenteism.

De la o coaliţie de dreapta se aşteaptă eliminarea adevăratei cauze a deficitului bugetar: cheltuielile imense, nejustificate, de funcţionare a statului român. Tragediile din ultimele luni, azilele groazei, spitalele groazei, crima de la 2 Mai, explozia de la Crevedia şi altele, ne arată instituţii ale statului care se calcă pe picioare în atribuţii, dar nu sunt în stare să se achite de sarcinile pentru care primesc banii contribuabililor.

Avem 16.000 de ordonatori de credite, şi deşi Ciolacu şi Boloș îşi fac cruce când aud cifra asta nu iau nicio măsură. Se miră şi atât.

S-a renunţat  trecerea la regionalizare a unor Direcţii şi Inspectorate Judeţene, deşi ar fi însemnat economii mari în sistemul bugetar.

Acest lucru se aşteaptă de la o guvernare de dreapta, reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului. Indiferent de costuri electorale.

Între eficienţa economică a statului şi interesele electorale, politicienii noştri au ales întotdeauna interesele electorale.

Va face o alianţă de dreapta altă alegere? Vom trăi şi vom vedea!