Sky News şi sursa conexiunii teroriste
0
Statele membre UE şi NATO au fost atacate unul câte unul de către Rusia, posibil în conjuncţie cu alte entităţi, prin dezinformare şi operaţiuni politice, pentru a genera implozia Uniunii Europene, izolarea statelor nucleu şi transformarea lor în surse financiare, de inovaţie, înalte tehnologii şi produse de lux – transformarea lor într-o anexă economică la o ordine mondială economică centrată pe Asia.
ŞTIREA
7 august – SkyNews raportează despre „mafia din Europa de Est” şi „traficul de arme” din România, încadrând ştirea în contextul în care „serviciile de securitate din Marea Britanie avertizează în legătură cu potenţiale atacuri teroriste în stilul celor de la Paris”, favorizate în ultima vreme de „celule teroriste islamiste”.
Autorităţile române îi reţin pe cei din raportul SkyNews, declarând ulterior că cei din presupusul grup de traficanţi de arme mărturisiseră că ar fi fost plătiţi de cei de la SkyNews pentru a juca scena în faţa camerei.
În condiţiile în care Romania este o oază pro-NATO şi pro-UE, cu zero incidente legate de terorism, unde creştinii, musulmanii şi buddhiştii trăiesc în pace, nu putem decât să ne întrebăm cum am ajuns la o asemenea ştire.
IPOTEZA DE LUCRU
Plantarea seminţelor îndoielii în mintea publicului european şi discreditarea unui partener stabil din sud-estul Europei ar servi mai multor agende anti-europene şi anti-vestice.
CONTEXTUL
Summit-ul European de la Bratislava – 16 septembrie
Şefii de state şi guverne ar fi trebuit să vorbească despre Brexit şi despre viitorul Uniunii. În timp ce Premierul Slovak Dl. Robert Fico îşi propusese să vorbească despre refacerea încrederii populaţiei în Uniunea Europeană şi despre o Uniune mai puţin birocratică, iar din concluziile Consiliului din 29 iunie reieşea o agendă centrată pe economie, evenimentele recente de insecuritate vor schimba probabil agenda propusă iniţial. (În momentul de faţă, pagina summit-ului conţine o agendă centrată pe reforma Uniunii.) După atacurile din 14 iulie din Franţa şi problema complexă legată de Turcia (presupusul atentat din 15 iulie şi migraţia), summit-ul probabil că se va axa mai mult pe cooperarea cu NATO şi Uniunea de Securitate Europeană.
Alegerile Legislative din Rusia – 18 septembrie
Ce este în joc este rezultatul pe care l-ar putea obţine în Dumă partidul Rusia Unită – partidul preşedintelui Putin – care nu este într-o poziţie chiar confortabilă, dacă ne amintim de protestele de stradă de după alegerile din 2011 şi la dificultăţile economice resimţite de populaţia rusă după sancţiunile economice impuse de Vest contra Rusiei.
Comisia Europeană contra Poloniei
UE a stabilit pe 27 iulie un termen de trei luni pentru ca Polonia să revină asupra schimbărilor efectuate asupra curţii sale constituţionale, Europa fiind îngrijorată în ceea ce priveşte statul de drept, nerespectarea termenului atrăgând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE.
Această înăsprire a tonului vine după mai mulţi ani în care Bruxelles-ul a avut relaţii mai dificile cu Ungaria şi cu Polonia, or continuarea acestui război al retoricii „centru versus periferie” va aliena cu siguranţă populaţiile de Bruxelles, într-un moment în care Europa nu are nevoie de mai multă scindare.
Aparenta „lovitură de stat” din Turcia împotriva preşedintelui Erdogan
Aparenta lovitură de stat din 15 iulie a fost suficientă pentru a-l convinge pe preşedintele Erdogan că adevăratul său prieten este Kremlinul, întrucât Russia l-a avertizat asupra evenimentelor înainte ca acestea să se întâmple. Preşedintele Ergodan, făcând din evenimente o problemă a întregii Turcii, a ajuns să distanţeze ţara de partenerii săi NATO, folosindu-se de migraţie ca de o armă şi folosindu-i pe imigranţii din Siria pentru a şantaja Uniunea Europeană.
Armele vândute Orientului Mijlociu
Vânzarea de arme europene către Orientul Mijlociu nu este nimic nou. Un articol recent din Guardian zugrăveşte obiectiv starea lucrurilor, arătând că destinaţiile acestor arme sunt ţări partenere ale Vestului: Turcia, Iordanul, Emiratele Arabe şi Arabia Saudită. Vorbeşte de asemenea despre faptul că, mai nou, aceste arme provin şi din Europa Centrală şi de Est, când anterior acestea îşi aveau originea în ţări vest europene. De unde putem trage concluzia că ceea ce încearcă să evidenţieze este noua origine a armelor şi nu faptul că acest comerţ există.
Cu alte cuvinte, comparativ cu poveştile SkyNews, vorbim de două ştiri diferite.
Operaţiuni informaţionale
Felul în care relatează Guardian vine într-un mare contrast cu cel al SkyNews, aceştia din urmă presărând în tot textul reportajului asocieri şi insinuări care pun împreună terorismul, originea armelor, migranţii şi Daesh, strecurând publicului impresia că state membre ale Uniunii susţin (prin inacţiune) achiziţia armelor de către teroriştii care lovesc în inima Europei.
Nu este aleatoriu faptul că SkyNews a creat acest reportaj. Acesta este urmărit de o mulţime diversă de publicuri, atingând oameni din diverse pături sociale, atât din Marea Britanie cât şi din străinătate; fiind un conglomerat internaţional, forţa de propagare a ştirii prin SkyNews este considerabil mai mare.
Ştiri de acest gen rămân în mintea oamenilor, chiar dacă sunt retrase ulteior. Efectul psihologic nu poate fi inversat, creând fundamentul de îndoială necesar ulterior în eventualitatea în care ar fi de transmis şi alte ştiri legate de terorism, Europa de Est, armament, etc.
Un exemplu din trecut ar putea fi ideea că SUA au creat virusul HIV şi l-au diseminat în mod intenţionat. Versiunea contemporană ar fi că guvernul SUA are un plan secret de exterminare a populaţiei afro-americane – noţiune apărută în cadrul mişcării Black Lives Matter – aceasta fiind evident o manipulare menită să stârnească populaţiile afro-americane contra propriului guvern.
În momentul de faţă, Europa încă este împunsă pe diferite teme pentru a vedea care sunt pârghiile, ideile declanşatoare care să se dovedească călcâiul lui Ahile.
ARGUMENTELE
În următoarea lună, UE va trebui să fie precaută în relaţiile cu Rusia, aflată într-un sezon electoral dificil – în mare parte datorită sancţiunilor economice impuse. Rusia are nevoie curând de o ieşire din această situaţie.
sursa foto: www.veteranstoday.org
Pentru unele ţări europene, restabilirea relaţiilor comerciale cu Rusia este importantă. Iar asta se datorează fragilităţii economice a Europei, care nu este în poziţia de a rezolva simultan problemele în relaţie cu Rusia (relaţia cu NATO, cu Ucraina, şi schimburile energetice şi comerciale), problema turcă, migraţia, şi ameninţarea crescândă a Daesh în nordul Africii.
Bineînţeles că, într-o europă coezivă, aceste probleme ar fi fost discutate colegial şi nu din poziţii adverse. Dacă strategia unui adversar terţ a fost divizarea Europei între nucleul de 6 ţări şi restul membrilor, nucleul fiind stors continuu de fonduri pentru politica internaţională, iar nucleul mereu nemulţumit de unilateralismul politicii nucleului, atunci planul le-a reuşit.
Vedem de asemenea manifestarea tensiunilor inerente între nevoia de putere economică şi nevoia de a investi în securitate. Rezultatele testului de stres aplicat băncilor de către Banca Centrală Europeană în iulie 2016 nu dezvăluie un peisaj prea roz în Europa. Un prim instinct, strict din perspectivă economică, ar fi ridicarea barierelor la adresa comerţului şi dezvoltării economice. În acelaşi timp însă, Europa nu poate fi un actor internaţional credibil decât dacă face ceea ce a zis. Asta ar însemna menţinerea sancţiunilor contra Rusiei.
UE trebuie să se mişte repede pe mai multe fronturi. Grecia a fost deja alienată de către partea europeană, în timp ce Rusia şi China au ajutat-o să se îndepărteze; în momentul de faţă, portul Piraeus al Atenei este capătul Noului Drum al Mătăsii, prin achiziţia portului de către chinezi în aprilie 2016. Este neclar dacă grecii apreciază acum mai mult Uniunea Europeană sau Drumul Mătăsii.
Societatea turcă trece printr-o serie de şocuri care, dacă nu vor fi limitate sau eliminate, vor ajunge să ducă populaţia către o situaţie similară cu cea din Europa de Est în anii 1950 – aceasta va uita treptat de mirajul european şi va deveni din ce în ce mai sigură de respingerea Vestului.
Ungaria a fost pusă la colţ; Polonia pare a fi următoarea pe listă să fie încolţită de Bruxelles. Italia este la strâmtoare între sectorul bancar şi migraţie, ceea ce va genera curând nemulţumiri sociale.
Brexit-ul este un capitol în sine. În timp ce mulţi britanici regretă rezultatul votului, mulţi sunt deranjaţi de entuziasmul UE de a negocia separat cu Scoţia în timp ce aceasta face parte din Regatul Unit al Marii Britanii, în timp ce, pe de altă parte, refuză să negocieze cu Anglia.
În acest context, o televiziune de ştiri din ţara „repudiată de Europa”, care transmite un mesaj despre terorism şi migraţie ca provenind din Europa nu ar fi ceva extraordinar pentru britanici; nici pentru unii europeni de pe continent. Însă dacă acum a fost vorba despre România, mâine ar putea fi vorba despre oricare altă ţară din UE. Există un motiv pentru care Euro-tunelul şi „Jungla de la Calais” fac obiectul unor aranjamente speciale între Franţa şi Marea Britanie. Nimeni din UK nu îşi doreşte să vadă cetăţeni francezi şi belgieni radicalizaţi care să treacă canalul în Anglia şi care să se adauge la o situaţie deja suficient de complexă (privitoare la propriile populaţii imigrate în Anglia în decursul ultimelor decenii). Însă pentru români şi pentru alţi europeni, Anglia va face mereu parte din Europa.
Însă ceea ce este mai îngrijorător este faptul că în reportajul în cauză recunoaştem tiparele clasice ale războiului informaţional: generarea de idei naţionaliste şi izolaţioniste, suscitarea fricii şi a emoţiilor puternice de respingere, înfierarea unor terţi care constituie o ameninţare din interior, etc.
În ultimii ani, mai multe ţări europene au fost „ajutate” să fie în relaţii de nemulţumire vis-a-vis poziţionarea, reacţia şi (lipsa de) susţinere din partea altor state europene:
- Democraţia şi statul de drept – Turcia, Ungaria, Polonia
- Băncile şi finanţele – Grecia, Italia
- Atacuri cibernetice – ţările Baltice
- Guvernanţa si infailibilitatea guvernării – Suedia, Germania
- Terorismul şi securitatea – Franţa, Belgia, Marea Britanie, Germania
România nu a fost neapărat campionul bunei guvernanţe, dar a fost şi rămâne un partener stabil în ceea ce priveşte securitatea. În cadrul unui front sud-est european de euro-scepticism, România rămăsese un susţinător neclintit al ideii europene şi o importantă componentă a sistemului NATO.
Astfel, dacă imaginea României ar fi fost compromisă în ochii publicului internaţional, Europa ar fi ajuns să aibă (perceptual) un front continuu de la Mediterană la Marea Neagră şi până la Viena de ţări egal de favorabile Rusiei cât UE (cu excepţia Croaţiei). De asemenea, un front de ţări nedispuse să aibă de a face cu migraţia din Africa şi Orientul Mijlociu, acestea considerând că dezastrul acesta s-a abătut asupra Europei după ce a fost declanşat de câteva ţări central europene.
REMARCI FINALE ŞI AVERTISMENTE
Jurnalism Prost?
Dacă acesta a fost un caz de jurnalism prost, atunci asta este. Greşeli editoriale se întâmplă şi poţi fi ruşinat liniştit dacă ai căzut în plasa specialiştilor în dezinformare şi manevre politice, aceştia folosindu-se de mâinile altora pentru a-şi atinge scopurile.
Dezinformare
Chiar şi aşa însă, pentru ca o entitate din cadrul familiei europene să devină agent fără voie contra unei ţări a Uniunii, asta trebuie să atragă atenţia Serviciului Anti-Dezinformare al UE. Căci ce poate fi mai periculos pentru coeziunea Europei un domino de atacuri reciproce între membrii Uniunii?
Cine urmează?
Grecia încă nu şi-a revenit de la sentimentele potrivnice UE, în timp ce Turcia pare să fi găsit o nouă frăţie în îmbrăţişarea Kremlinului. Şi în timp ce Bulgaria încă se mai gândeşte la Flota NATO la Marea Neagră, celălalt vecin, uşor euro-sceptic şi prietenos cu Rusia, Ungaria lui Orban, se poate aştepta oricând să intre din nou in linia de mir a Bruxelles-ului.
În această logică, „execuţia” Poloniei peste două luni de către Comisia Europeană pe teme legate de statul de drept ar fi o idee foarte nefericită, ducând la colapsul flancului estic al Uniunii. Iar Finlanda ar putea fi următoarea în care să vedem manifestarea unor măsuri asimetrice, ţinând cont de intenţia sa de a coopera mai strâns cu NATO.
Cu ce preţ
Dacă a fost vorba de jurnalism prost, atunci consecinţe trebuie să existe.
Dacă SkyNews s-a transformat în agent pentru interese anti-UE, atunci UE trebuie să investească mai mult în contracararea unor astfel de ameninţări.
Continuarea unor astfel de acţiuni în interiorul Europei vor declanşa, într-un sens, începutul sfârşitului pentru Uniune aşa cum o cunoaştem astăzi. Proasta planificare politică a dus la Brexit (cu o notă de plată estimată la 75 miliarde de lire sterline), care a avut în primul rând un impact major asupra moralului cetăţenilor întregii Europe, după care şi asupra economiei britanice. În timp ce povestea celor de la SkyNews nu va modifica realităţile de securitate din România, aceasta va adânci neîncrederea publicului european în instituţiile comune, în jurnalism, şi în noţiunea de „comunitate de europeni”. Planificarea politică proastă sau absentă pentru astfel de situaţii nu trebuie lăsată să continue.
sursa foto: www.americangeo.org
Securitatea
Într-un final, toată situaţia se reduce la securitate, democraţie şi stabilitate şi prezenţa lor în Europa de Sud-Est. Scăderea dorinţei statelor membre UE şi NATO de a susţine Sud-Est-ul ar putea transforma regiunea dintr-un pod de stabilitate către Orientul Mijlociu şi Asia într-un teritoriu la îndemâna toanelor relaţiilor internaţionale.
Unitatea
Summit-ul European din Septembrie trebuie să aducă o deschidere a UE către rezolvarea lucrurilor într-o manieră mai politică şi mai puţin tehnică faţă de statele membre, şi găsirea unor soluţii comune neimpuse de un grup nucleu. Continuarea impunerii în cadrul Uniunii a perspectivelor unora în detrimentul grupului va duce treptat UE de la suveranitate si putere globală la statutul de anexă pentru alte platforme de cooperare economică.
CODA
Deşi admirabil că UE doreşte să folosească cele mai înalte standarde de guvernanţă economică, nu este cu nimic mai prejos să acţionezi cu convingere pentru prezervarea integrităţii Uniunii şi pentru protecţia membrilor săi. Europa este suficient de puternică, economic şi militar, pentru a prioritiza antanta politică şi pentru a dezvolta un front comun în ceea ce priveşte presiunile externe.
500 milioane de cetăţeni UE cer oameni de stat; oameni de stat care să se gândească la interesele de termen lung ale europenilor, care să comunice pentru toţi cetăţenii, care să aibă o viziune pentru Uniune şi care să vorbească mai puţin despre legile care trebuie trecute prin parlament.
Acest moment este pentru prima dată în 60 de ani când se pot naşte adevăraţi lideri de anvergură europeană. Cine se va ridica pentru o renaştere a Uniunii Europene?
Nu trebuie să uităm niciodată că Europa nu a fost fondată doar de Adenauer, Monnet şi Schuman, ci şi de Churchill, Bech, Beyen, Gasperi, Spinelli, Hallstein, Mansholt, Spaak, şi de toate popoarele Comunităţii Europene.
Se încarcă comentariile...
