Sindromul Rimski-Korsakov?

S-a vorbit cu patos, s-a tăcut melancolic ori s-a escamotat hilar pe seama grosolăniilor debitate de preşedintele Traian Băsescu la adresa Regelui Mihai.

Revin asupra subiectului doar pentru că îmi văd parţial izbăvite comentariile publicate împotriva unui năvalnic curent ţinut în matcă de personalităţi coborâte din zone eterate ale spiritului pentru a sluji cultului prezidenţial. Mă străduiam să argumentez de ce mi-aş fi dorit un altfel de preşedinte din moment ce dl Băsescu colecţiona abateri de la o sumedenie de norme între care mi-a repugnat ţopenia comportamentului său public. Nu mă mai simt chiar atât de singur după ce dl Băsescu a dat buzna pe calea regală cu bocancii săi noroioşi. Brusc, neaşteptat de mulţi intelectuali publici au ajuns şi la vorba mea: găurile din educaţia dlui Băsescu sunt mai adânci ca Groapa Marianelor şi modelul său civic trăsneşte a periferie unde se vorbeşte murdar, cărţile sunt de obicei în număr de 32 şi nu servesc lecturii în sensul tradiţional al cuvântului.

Scriam în vara lui 2009 în „Adevărul": „Nu s-au păstrat urme ale tentaţiei lui Traian Băsescu de însuşire a unei minimale culturi umaniste, aşa că preşedintele vorbeşte dintr-o bucată, se dedă, la nervi, la spurcăciuni lingvistice, emite sincerităţi abrupte ambalate în cuvinte şi expresii pe care, oricât am scotoci, nu le vom găsi niciodată în vocabularul altor preşedinţi, ca de pildă Richard von Weizsacker sau Carlo Azeglio Ciampi". Ce e de făcut însă când preşedintele delirează public, într-o emisiune televizată, unde îşi pierde controlul de sine, confabulează şi subconştientul său expectorează identificări halucinante cu teze desprinse din utopiile comuniste, fasciste, rasiste? Legile marinăreşti au soluţii pentru comandanţii ale căror felurite dezechilibre pun în pericol siguranţa echipajului şi a vasului. Alţii mă trimit la turmentata cugetare din „D'ale carnavalului": „lucrează magnetismul". Mi se invocă şi sindromul Korsakov. Rimski-Korsakov, probabil, dată fiind apetenţa dlui Băsescu pentru muzica bună, de petrecere.

Revin la fleacul cu care şeful statului l-a ciuruit pe Rege. Mă intrigă sursa informaţiilor prezidenţiale, pentru că nici măcar în manualul de istorie după care elevul Băsescu Traian şi-a dat Bac-ul, simultan cu încetarea colaborării sale cu Direcţia a IV-a a Contrainformaţiilor Militare (dosar personal nr. 3990.11.1973), Regele Mihai nu era socotit „trădător". Să fi studiat junii racolaţi după manuale alternative de istorie ale Securităţii?