Şcoala, în hăul limbii române: “jgheabul muchiilor teşite”. Studiu de caz - Fizică

0
0
Hăul limbii române: "jgheabul muchiilor teşite" - Fizică, moartă pe altarul Cuvântului...
Hăul limbii române: "jgheabul muchiilor teşite" - Fizică, moartă pe altarul Cuvântului...

“Aşază pe masă două rigle lungi, astfel încât muchiile lor teşite să formeze un jgheab. […]” Doamna profesoară, ce înseamnă muchii? Doamna profesoară, ce înseamnă teşite? Doamna profesoară, ce înseamnă... jgheab? Şcoală “de lemn” egal Românie “de lemn”. Adică, FORME FĂRĂ FOND.

Am scanat imaginea din manualul de Fizică pentru clasa a 7-a, publicat la Editura ALL EDUCAŢIONAL în anul 2005, manual având ca autori pe Christopher Clark, George Enescu, Mircea Nistor şi Mircea Rusu. Găsiţi enunţul în capitolul 3 (“Forţa – mărime vectorială”), secţiunea “Efectul dinamic al forţelor”, pagina 42.

"Manualul a fost aprobat de Consiliul Naţional pentru Aprobarea Manualelor, în urma licitaţiei organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Unitatea de Coordonare a Proiectului de Reformă a Învăţământului Preuniversitar din România.

Manualul este realizat în conformitate cu programa analitică aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Ordinul nr. 4258 din 02.07.1996 şi este distribuit gratuit elevilor."

Wow – cât de tare! Consacrare instituţională beton!...

Iar conversaţia despre muchii, teşituri şi jgheaburi a avut loc pe viu, în ziua de 8 Martie 2013, la ora de Fizică, în clasa a VII-a …, la Liceul … … din Bucureşti. Şcoală însemnată - nu spui care!...

Din ciclul “fapte de viaţă banale”, am semnalat acum hăul limbii române, în care Fizica moare încet. Ea mai moare şi în alt hău, al matematicii, mai adânc şi mai înspăimîntător. Vorbim despre chestiune cu alt prilej.

Unde e rupt filmul? Aici (sursa: http://dexonline.ro/definitie/muchie):

MÚCHIE, muchii, s. f. 1. Linie de intersecţie a două feţe ale unui corp geometric. ◊ Loc. adv. Pe muchie = la limită, la extremă. 2. Margine, dungă a unui lucru, a unei suprafeţe. ◊ Expr. Bătuţi pe muchie = (despre o sumă de bani) din care nu lipseşte nimic, care este întreagă, exactă. 3. Marginea din afară, porţiune laterală a unor obiecte. ♦ Marginea palmei dinspre degetul cel mic. ♦ Partea opusă tăişului unor unelte de tăiat. ♦ Expr. (Ca sau cât) (de) o muchie de cuţit = foarte îngust, foarte subţire; foarte puţin. Pe muchie de cuţit = într-o situaţie critică, în primejdie. 4. Partea cea mai înaltă, ascuţită şi prelungită, a unui munte, a unui deal, a unei stânci; creastă, coamă, culme; p. ext. coastă a unui munte sau a unui deal; pantă, povârniş. [Pr.: -chi-e.Var.: múche s. f.] – Probabil lat. *mutila (= mutulus). […]

Şi aici (sursa: http://dexonline.ro/lexem/te%C8%99it/74404):

TEŞÍT, -Ă, teşiţi, -te, adj. Cu colţurile sau muchiile retezate sau rotunjite. ♦ Turtit. – V. teşi. […]

Şi aici (sursa: http://dexonline.ro/definitie/jgheab):

JGHEAB, jgheaburi, s. n. 1. Conductă sau canal deschis în partea superioară, făcut în piatră, într-un trunchi de copac etc., permiţând (prin înclinarea sa) scurgerea unui lichid sau a unui material pulverulent. ♦ Canal de scurgere pentru apă sau adăpătoare pentru vite. ♦ Streaşină. 2. Crestătură, scobitură, adâncitură. 3. Făgaş, râpă făcută la munte de şuvoiul ploilor; p. ext. vale. 4. Şănţuleţ, canal mic care serveşte la udatul semănăturilor (în grădinile de zarzavat); rigolă. 5. Scocul morii. – Din sl. žlebŭ. [...]

Iată cum, corolar al formelor fără fond cultivate în Şcoala “de lemn”, limba română moare strivită inconştient, prin incompetenţă şi impostură letal combinate îndeolaltă. Limba română – corola de minuni pentru Facerea căreia lui Eminescu şi lui Caragiale şi altora asemenea le-a luat luştri şi luştri de viaţă şi muncă neostoită pe altarul Cuvântului... Şi pentru omorârea căreia “rinocerilor” României “de lemn” – păzitori feroce ai cheilor paradigmei comuniste a Şcolii ca sistem – le ia, acum, mai puţin decât o clipire din ochi.

Pilda? Iat-o, spre luare-aminte, scrisă de Gheorghe Sion (sursa: http://poezii.citatepedia.ro/de.php?a=Gheorghe+Sion):

Limba românească

Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?

Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!

Recapitulăm. Repetitio est mater studiorum...

Curriculum “de lemn” înseamnă Şcoală “de lemn”. Şcoală “de lemn” înseamnă Românie “de lemn”. Românie “de lemn” înseamnă noaptea minţii: ferma animalelor, triumful arbitrariului şi al imposturii asupra valorilor şi principiilor.

Iar o soţietate fără prinţipuri, carevasăzică că nu le are!...

p.s. Doamna profesoară, acum că am înţeles jgheab, ce înseamnă... pulverulent?!...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite