Scenariile pentru distrugerea reciprocă a lumilor pot deveni realitate?

0
0
Publicat:

S-a crezut că răspunsul nu poate fi decât unul singur, era imposibil să-ți imaginezi că lumea avea cum să se reîntoarcă la ororile războiului și să se pregătească asiduu, din nou, cu patimă, cu fervoare, pentru a împlini vechiul scenariu al distrugerii reciproce a sistemelor devenite iarăși adversative ideologic. Și nici măcar acum nu sunt luate totalmente în serios avertismente teribile lansate de liderii americani și ruși care vorbesc deschis nu numai despre posibilitatea unei conflagrației mondiale cât și despre intenția lor de a folosi, la nevoie, absolut toate tipurile de arme din arsenale, inclusiv cele nucleare.

image

Replica cea mai des folosită este că, teoretic, orice e posibil dar că există barierele de protecție necesare și că, în definitiv, comanda nu se află în mâinile militarilor (ceea ce, într-adevăr, este un argument liniștitor) ci în cea a politicienilor educați în spiritul găsirii compromisurilor, chiar dureroase, pentru a evita intrarea pe drumul fără întoarcere al celui de-al Treilea Război Mondial. Dar speranța nu poate înlocui apetitul pentru război, niciodată stins ci cel mult deghizat și ascuns sub paravanele din ce în ce mai subțiri ale pospaiului de civilizație din sec XXI.  De aici, după părerea mea, aceste avertismente care se succed cu o viteză și cu o precizie pe care n-am mai văzut-o din perioada de dinainte de izbucnirea celei de-a doua conflagrații mondiale și – aici Președintele Biden a avut perfectă dreptate – din perioada cea mai cumplită și tensionată a Războiului Rece.

Iată de ce, sper că este un demers pur jurnalistic și care să se dovedească absolut off topic în raport cu ce va fi viitorul imediat, m-am gândit că ar fi util să reamintesc de pregătirile precise și cumplite pe care, în jurul anilor '70, le făceau sovieticii și americanii pentru ce-ar fi putut să fie marea și finala confruntare  militară între lumile ce păreau definitiv separate de o prăpastie ideologice absolut de netrecut.   

image

Planurile Apocalipsei – versiunea Pactului de la Varșovia

Planurile datează din 1970 și arată că ofensiva terestră majoră avea să fie susținută de o ofensivă cu blindate care ar fi ajuns pe malurile Atlanticului doar în două săptămâni de la lansarea ofensivei dar se consemna și folosirea armelor nucleare tactice.  Existau trei direcții de atac care ar fi dus la crearea a trei fronturi.

image

Aveți aici analiza publicată mai extinsă a hărților de operațiuni descoperite în Polonia, Cehia și Ungaria și, rămânând doar la nivelul descrierii amenințării nucleare, se consemnează că planurile în cauză, doar pentru frontul nordic, implicarea a 189 de arme nucleare: 177 de rachete și a 12 bombe nucleare cu încărcături între 5 kilotone și până la 500 kilotone. Viena urmând să fie distrusă cu două bombe de 500 kt, peste Munchen fiind detonată o singură bombă nucleară...

image
image

Harta răspunsului nuclear american:

image

O găsiți descrisă aici  în planurile realizate în 1959. Cu sumarul sinistru al rezultatelor acestui „răspuns nuclear extins” anunțate într-un raport realizat de comitetul reunit al șefilor de stat major în perioada de mare tensiune a „crizei Berlinului” din 1961 pe care-l puteți accesa integral aici:

image
image

În raportul american de 800 de pagini „Strategic Air Command Atomic Weapons Requirements Study” elaborat de  erau desemnate ca țint militare legitime 1200 de orașe și aeroporturi din Europa de est, URSS și China, specificându-se nivelul de distrugere optimal (îl găsiți descris aici).

Este oare util ca asemenea analize vorbind despre „anihilarea reciprocă asigurată” să mai fie citite și acum? Cred că da deoarece geografia a rămas aceeași, dinamica ofensivelor pe liniile est-vest nord-vest se simplifică reducându-se la capacitățile celor doi mari adversari și a coalițiilor militare pe care le pot asambla.  Mi se pare cumplit că am ajuns din nou aici, fix în același punct al marilor tensiuni din perioada Războiului Rece și cu perspective apocaliptice permise de apariția în joc a altor noi vectori de distrugere, arme din ce în ce mai perfecționate și posibil de lansat oricând într-un răstimp extrem de scurt și, posibil, chiar imposibil de detectat de sistemele de apărare.  Iată o simulare realizată de specialiștii  a specialiștilor în domeniu de la Universitatea Princeton:

image
image
image

Asta este varianta contemporană a ce-ar putea fi războiul final al lumilor, expresia cea mai înaltă a demenței ucigașe care pare să ne cuprindă din nou. Nu înțelepciunea a evoluat, ci noi am intrat rapid în involuție. Și unii sunt și fascinați de perspectiva distrugerilor nucleare...

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite