Săraca Europă bogată
0Miile de migranți care își riscă viața în drumul lor spre „visul european”, sperând să găsească la destinație tărâmul fericirii, se confruntă, dincolo de pericolele călătoriei și de primirea frecvent ostilă, și cu o realitate dezamăgitoare.
Departe de a mai fi un continent al păcii și bunăstării, Europa afectată de crize și război traversează o perioadă socio-economică îngrijorătoare. În ciuda ambițioaselor planuri bruxelleze de reducere a sărăciei și excluziunii sociale, situația este dezolantă, chiar și în multe țări dezvoltate.
Un barometru Ipsos publicat în Franța la început de septembrie arăta că trei europeni din zece sunt nevoiți să renunţe la necesităţi de bază, precum potolirea foamei ori încălzitul locuinței. Jumătate dintre greci se declarau în această tristă ipostază (49%), alături de 22% dintre francezi sau 18% dintre germani, potrivit studiului realizat la iniţiativa asociaţiei Secours Populaire, pe un eşantion de 10.000 de persoane adulte, în zece ţări: Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, România şi Serbia. Loviți de inflație și de scumpiri, 62% dintre europeni şi-au limitat deja deplasările, 46% au renunţat să îşi mai încălzească locuinţele, dar mai grav este că 38% dintre ei nu mănâncă trei mese pe zi, 39% renunţă să cumpere carne şi 10% apelează la cantine sociale pentru a se hrăni. Spre comparație, anul trecut, doar 29% spuneau că mai rabdă de foame.
Mai bine de jumătate dintre intervievați se plâng acum că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimii trei ani (55%), iar unul din doi (48%) consideră că există un risc semnificativ ca în lunile următoare să ajungă în dificultate financiară, cei mai speriați de perspectivă fiind grecii, trecuți prin ani grei de strâns cureaua. Totodată 80% dintre europeni s-au confruntat cu cel puțin o situație critică din cauza lipsei banilor. Chiar și în Germania, altădată motorul economiei europene, 39% dintre cetățeni au traversat probleme financiare.
Iar precaritatea nu afectează doar categoriile vulnerabile! În ciuda afirmațiilor cinice ale cancelarului austriac Nehammer, potrivit căruia săraci sunt numai cei care nu muncesc destul, inclusiv angajații part-time, a avea un job cu normă întreagă nu garantează traiul decent. 36% dintre lucrătorii europeni nu se descurcă cu cât câștigă, 62% sunt îngroziți de evoluția prețurilor la alimente, iar 59% de o posibilă cheltuială neașteptată. În România, unde coșul minim de consum pentru un trai decent tocmai a fost actualizat de Fundaţia Friedrich Ebert la 3.807 lei pe lună pentru o persoană singură și 9.978 lei pentru o familie cu doi copii, câți se pot lăuda că se încadrează în aceste standarde și nu au griji financiare?
Degradarea nivelului de trai pe bătrânul continent se vede însă și în numărul alarmant al celor ajunși să doarmă pe străzi: aproape un milion de persoane! Cifra exactă este de 895.000 de oameni care nu au un domiciliu în Uniunea Europeană plus Marea Britanie, cu 200.000 mai mulți decât în 2019. Calculul a fost făcut de Federația europeană a asociațiilor care se ocupă de persoanele fără adăpost – FEANTSA. Iar între trăitorii sub cerul liber, se numără, din păcate, și o mulțime de copii.
Cei mici sunt de altfel victimele cele mai neajutorate ale sărăciei. Același studiu Ipsos arăta că mai bine de o treime dintre părinții europeni (36%) nu au putut asigura nevoile de bază ale copiilor lor, iar 31% sar peste mese ca să-și poată hrăni odraslele. În clasamentul paupertății și al riscului de excluziune socială la vârste fragede, lider european este România, cu 1,5 milioane de minori afectați (41,5%), mai mulți decât adulții în aceeași situație (34,5%), proporția mai ridicată fiind în mediul rural și în urbanul mic. În plus, anul trecut, aproape una din 6 familii de la noi nu şi-a putut permite să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător (15,2%) şi aproape una din patru nu a putut pune pe masă carne de două ori pe săptămână (22,1%), situaţia cea mai dramatică înregistrându-se în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulţi copii (peste 25%).
Iar dacă la nivel global, potrivit celui mai recent studiu World Vision International, 37% dintre părinți recunoșteau că nu le pot asigura celor mici o nutriție adecvată în fiecare zi și 21% – că și-au culcat copiii flămânzi, în țara noastră, 2 din 10 minori se plâng că familia le oferă doar uneori sau nu le dă niciodată suficientă mâncare. Sunt realități crunte, greu de imaginat într-o lume care discută despre colonizarea altor planete și despre colaborarea cu Inteligența Artificială. Și totuși, în Europa ultraavansată încă se moare de foame și de frig, iar cei nevoiți să trăiască de mici în lipsuri îndelungate sunt aproape condamnați la un destin ratat. La omul sărac, nici boii, nici banii nu trag.
Se încarcă comentariile...
