Sănătatea sub tăcere. Vom muri cuminţi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mariana Luceanu şi Daniel Simion, cei doi asistenţi care au făcut greva foamei la Spitalul Universitar
Mariana Luceanu şi Daniel Simion, cei doi asistenţi care au făcut greva foamei la Spitalul Universitar

De la începutul lunii august, de când Daniel Simion şi Mariana Luceanu, cei doi angajaţi ai Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti au intrat în greva foamei, materiale de construcţii, aparate, echipamente şi consumabile se perindă într-un du-te vino pe porţile spitalului. Se fac eforturi mari de cosmetizare.

De la începutul lunii august, de când Daniel Simion şi Mariana Luceanu, cei doi angajaţi ai Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti au intrat în greva foamei, materiale de construcţii, aparate, echipamente şi consumabile se perindă într-un du-te vino pe porţile spitalului. Se fac eforturi mari de cosmetizare.

Tot începând cu luna august în labirintul din spital se perindă şi Corpul de Control al Ministrului Sănătăţii. Control declanşat de acţiunea de protest a celor doi asistenţi. Periodic, ministrul Sorina Pintea iese public şi ne anunţă că ne va comunica concluziile raportulului Corpului de Control. Ba mai mult, asigură pe toată lumea că nici un fir de păr nu se va clinti de pe capul celor doi avertizori de integritate.

Fals. La început de septembrie, într-o dimineaţă de vineri, când aşteptam de pe o zi pe alta raportul promis de d-na Ministru, asistenta Mariana Luceanu este adusă în faţa unei Comisii interne de Disciplină. Legea Avertizorului de Integritate prevede ca aceste convocări să fie făcute cu trei zile înainte, iar audierea să aibă loc în prezenţa unui avocat. Mai mult, la audieri, angajatorul are obligaţia să cheme şi presa.

Nimic din toate astea nu se întâmplă. Doamna Luceanu află de Comisie doar cu o zi înainte de la o colegă. Anunţă presa şi asociaţiile care protejează avertizorii de integritate. În dimineaţa audierii, presa e ţinută pe afară, iar la Comisie asistenta Mariana Luceanu îşi citeşte drepturile din lege şi iese din sală. Execuţia e amânată.

Zilele trec, raportul Corpului de Control nu apare, cei doi asistenţi sunt tot mai adesea intimidaţi şi hărţuiţi. De superiori, de medicii care nu mai vor să lucreze cu ei. Sunt împinşi să cedeze, să facă greşeli care le-ar putea compromite acţiunea. Asistentul Daniel Simion are o izbucnire publică la adresa medicilor pe care îi acuză că iau şpagă de la pacienţi.

Între timp, colegul meu, Doru Oprea suferă de pe urma unei infecţii nosocomiale cu Clostridium. Doru a fost împuşcat cu o grenadă acustică în seara de 10 august şi este internat la SUUB. Este operat şi rămâne pe secţia IV de chirurgie, secţie condusă de dr. Sorin Oprescu, fostul primar. Pe 19 august apar primele simptome de Clostridium Difficile, analizele o confirmă.

SUUB se autosesizează şi declanşează o anchetă epidemiologică pentru secţia de Chirugie Plastică. În raportul anchetei datat 22 august, apar două informaţii interesante. La punctul 2, este raportat cazul unui pacient care pe data de 9 august prezintă simptomele unei infecţii nosocomiale. Este internat pe secţia de Chirurgie Plastică prin transfer din secţia Chirurgie 2. Analizele confirmă diagnosticul de Clostridium Difficile.

La punctul 3, mai precis în cazul pacientului Doru Oprea, ancheta stabileşte că nu există nici o legătură între cele două cazuri de Clostridium şi invocă ca argument perioada de incubaţie cuprinsă între 7 zile şi 2 ani. E adevărat, cei doi pacienţi au fost trataţi pe secţii de chirurgie diferite. Coincidenţă? Mai degrabă, semn că este o problemă serioasă. Mai mult, la punctul 3, raportul dezinformează prin omisiune. Decizia UE 945/2018 spune foarte clar: ... se considera infecţie nosocomială cu Clostridium difficile infecţia debutată în ziua 3 de la internare sau mai târziu, sau la mai puţin de 28 de zile de la o externare anterioară dintr-un spital de urgenţă. Ori la Doru Oprea apare a doua zi după externare, deci este o infecţie nosocomială asociată unei spitalizări anterioare, conform definiţiei de caz.

Cele două cazuri pot fi şi vor fi tratate independent, dar ele vin, de fapt, la pachet. Neregulile sesizate de cei doi asistenţi pentru care trag acum ponoasele, depăşesc cu mult secţia de Chirurgie Ortopedie. Şi ele au legătură cu Siguranţa Pacientului. Siguranţă care există doar pe hârtie şi în declaraţii politice...

În anul 2008, Blocul Operator de la SUUB a fost închis temporar pentru consolidare pentru şase luni şi treptat în următorii doi trei ani, s-au improvizat săli de operaţie pe secţiile chirurgicale, respectiv 18 săli de chirurgie distribuite pe 9 etaje.

Zece ani mai târziu, Blocul Operator este tot închis. Cel mai mare spital din ţară foloseşte săli de chirurgie cu autorizaţii sanitare provizorii, la care nu pot fi identificate elemente importante pentru siguranţa pacientului: circuite separate pentru pacient şi personal, vestiare separate, duşuri, sala de pregătire pre-operatorie, grup sanitar pentru pacient, sala de trezire, circuit separat pentru apele contaminate (care se pare că ajung în reţeaua colectoare a municipiul Bucureşti, fără să fie decontaminate), instalaţia specială de climatizare (aerul condiţionat din săli este de cele mai multe ori de uz casnic).

Lipseşte şi circuitul deşeurilor care se intersectează de multe ori cu circuitul pacientului, săli de operaţie cu spălător comun în specialităţi chirurgicale diferite, spălător care nu respectă suprafaţa prevăzută de lege şi nici separarea timpilor septic şi aseptic.

Practic, neregulile sesizate de cei doi asistenţi multiplicate cu 18.

Să fie clar: toate aceste circuite şi facilităţi au un singur scop. Să împiedice apariţia şi răspândirea infecţiilor intraspitaliceşti. Când ele nu există sau sunt făcute pe genunchi, spitalul respectiv devine o bombă biologică pentru pacienţi.

Nereguli care, ATENŢIE, nu intră doar în raza de acţiune a Corpului de Control, ci mai ales a Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiul Bucureşti şi a Inspecţiaei Sanitare de Stat, ambele subordonate Ministerului Sănătăţii. Inspecţia Sanitară de Stat este responsabilă cu raportul, iar DSP Bucureşti cu planul de măsuri.

Ministerul şi Ministrul Sănătăţii ştiu de aceste încălcări flagrante ale protocoalelor şi procedurilor de igienă. Ştiu şi instituţiile abilitate. Inspecţia Sanitară de Stat şi DSP Bucureşti au făcut realmente potecă în 2018. Sunt convins că există şi un raport şi un plan de măsuri pe care nici ministru, nici ISS nu se grăbesc să-l publice, deşi există această obligaţie prin lege.

Aici este, de fapt, diversiunea doamnei Ministru Sorina Pintea. În contextul sesizărilor celor doi avertizori de integritate, doamna Pintea avea obligaţia de a alarma instituţiile care se ocupă de Siguranţa Pacientului, nu doar Corpul de Control care are în vedere fraude şi delapidări ale banului public.

Doamna ministru are obligaţia să publice de urgenţă acest raport, să o demită de urgenţă pe doamna manager Adriana Nica şi să judece cazul SUUB în conformitate cu concluziile raportului şi planului de recomandări întocmit de Inspecţia Sanitară de Stat şi DSP Bucureşti.

Mai mult, doamna ministru are obligaţia de a solicita conducerii SUUB anularea decizia Comisiei de Disciplină a SUUB prin care asistenta Mariana Luceana a fost concediată, deşi se află sub protecţia legii avertizorului de integritate, chit că avea sau nu concediu înregistrat la data când a intrat în grevă.

Ce scrie în legea 571/2004:

CAPITOLUL II Principii generale Art. 4. Principiile care guvernează protecţia avertizării în interes public sunt următoarele:

d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizării in interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public;

Dacă nu face toate acestea, doamna Ministru nu doar că acoperă prin tăcerea ei neregulile unui sistem, ci pune în pericol însăşi viaţa cetăţenilor.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite