Rusia a eşuat în influenţarea alegerilor europene

Între cele mai vehiculate teze ale propagandei ruse se numără: ”UE are rădăcini naziste”, ”Situaţia social-economică din Polonia este mai rea decât în vremea comunismului”, ”În estul Ucrainei e război civil, nu agresiune rusă”, ”Vice-cancelarul austriac a fost filmat şi forţat să demisioneze pentru că s-a opus sancţiunilor impuse Rusiei şi a susţinut Nord Stream II”, ”Incendiul de la Notre Dame a fost un atac terorist ţinut secret de autorităţi”.

Rusia şi-a dublat campanile de dezinformare în UE, în perioada premergătoare alegerilor europarlamentare: s-au înregistrat 1000 de atacuri în perioada ianuarie-mai 2019. Acţiunile nu şi-au atins obiectivul datorită măsurilor luate de Comisia Europeană şi unele state. Jumătate din ţările UE nu posedă, însă, niciun instrument de apărare contra dezinformării şi numai o treime din membrele Uniunii vizează adaptarea legislaţiei la noile ameninţări.

În primele cinci luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a înregistrat o creştere de la 434 de cazuri la 998 de atacuri de provenienţă rusă. Datele prezentate ieri la Bruxelles atestă amplificarea la un nivel fără precedent a campaniilor de dezinformare, pornind de la conturi false localizate în Rusia, în vederea influenţării alegerilor europene. Obiectivele principale au fost descurajarea prezenţei la vot şi influenţarea preferinţelor alegătorilor europeni, conform raportului Comisiei Europene.

”Jumătate din statele UE nu posedă niciun instrument pentru a face faţă ameninţării”, a declarat comisarul european pentru Securitate. Julian King a precizat că o treime dintre ţările membre analizează o posibilă revizuire a legislaţiei existente pentru a face faţă campaniilor de dezinformare. ”Nu avem în vedere crearea unei autorităţi europene care să spună ce e bun şi ce nu, pentru că asta ar însemna cenzură”, a specificat reprezentantul britanic în Executivul european.

”Este evident că originea atacurilor este rusă”, a răspuns ferm comisarul Jourova la o întrebare a corespondentei TASS, agenţia rusă de presă. ”Sunt şi alte cazuri despre care am putea spune că sunt inspirate de Rusia, dar nu avem probe”, a declarat Vera Jourova.

În România, s-au cheltuit 602.898 euro pentru 8.342 reclame politice pe Facebook, în campania pentru europarlamentare.

Raportul va fi analizat joi şi vineri la summit-ul şefilor de state şi guverne din UE. Comisia Europeană va evalua, în septembrie, rezultatele implementării Codului de bune practici, asumat de marile reţele sociale – Facebook, Google şi Twitter, care au raportat lunar la Bruxelles măsurile luate în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. După avizul Comisiei Juncker, rămâne ca viitorul colegiu al comisarilor să decidă dacă se impune sau nu legiferarea în materie.

”UE are rădăcini naziste”

Între cele mai vehiculate teze ale propagandei ruse se numără: ”UE are rădăcini naziste”, ”Situaţia social-economică din Polonia este mai rea decât în vremea comunismului”, ”În estul Ucrainei e război civil, nu agresiune rusă”, ”Vice-cancelarul austriac Heinz-Christian Strache a fost filmat şi forţat să demisioneze pentru că s-a opus sancţiunilor impuse Rusiei şi a susţinut Nord Stream II”, ”Incendiul de la Notre Dame a fost un atac terorist ţinut secret de autorităţi”, ”Elitele occidentale sunt complice la genocidul anti-creştin, pentru a impune o nouă ordine mondială, scop în care-i folosesc pe musulmani”, ”Sistemul US AEGIS din România e gata să lanseze rachete de croazieră împotriva Rusiei”, ”Emmanuel Macron vrea ca unele ţări membre să fie eliminate din UE”, ”Polonia e gata să iasă din UE”.

Măsurile luate la nivel european – inclusiv mecanismul de alertă rapidă, cooperarea mai strânsă între state şi impulsionarea activităţii unităţii specializate East Stratcom din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă – au contribuit la limitarea impactului operaţiunilor de dezinformare. ”Nu s-a produs big bang, nu a existat un nou caz Cambridge Analytica”, a conchis Vera Jourova.

Însă ”alegerile europene nu au fost lipsite de dezinformare şi nu ar trebui să acceptăm acest lucru ca fiind noua normalitate. Actorii nocivi îşi modifică în mod constant strategiile”, după cum avertizează, într-o declaraţie comună, cei cinci membri ai Comisiei Europene implicaţi în coordonarea combaterii dezinformării.

Comunicatul de presă al Comisiei Europene evidenţiază pericolul: ”Dezinformarea este o ameninţare care evoluează rapid. Tacticile utilizate de actorii interni şi externi, legaţi în special de surse din Rusia, evoluează la fel de repede ca măsurile adoptate de state şi de platformele online. Sunt necesare cercetări continue şi resurse umane adecvate pentru a contracara noile tendinţe şi practici, pentru a detecta şi a demasca mai bine campaniile de dezinformare, precum şi pentru a creşte gradul de pregătire la nivelul UE şi la nivel naţional”. 

Facebook a blocat două reţele ruse

Principalele măsuri luate de marile reţele sociale în primele cinci luni ale anului au avut în vizor transparenţa publicităţii politice şi suprimarea de conturi false. Astfel, Google a luat măsuri privind peste 130.000 de conturi din UE care încălcau regulile sale în materie de publicitate, Facebook a identificat 1,2 milioane de acţiuni în statele Uniunii ce nu respectau regulile sale în materie de publicitate şi conţinut, iar Twitter a respins 16.000 de anunţuri neconforme.

În primul trimestru din 2019, Facebook a dezactivat 2,2 miliarde de conturi false şi a luat măsuri contra a 1574 pagini, grupuri şi conturi din afara UE, precum şi pentru 168 de cazuri din UE ostile statelor membre, conform rapoartelor prezentate Comisiei Europene.

Interesant în raportul Facebook pe luna mai este volumul publicităţii politice în campania pentru europarlamentare. Astfel, în perioada martie-mai 2019, în România s-au cheltuit 602.898 euro pentru 8.342 anunţuri publicitare cu conţinut politic. Suma e relativ egală cu cele înregistrate în Ungaria şi Olanda, dar la jumătate faţă de costul publicităţii politice pe Facebook în Suedia şi reprezintă numai o treime faţă de Italia şi un sfert comparativ cu sumele cheltuite în Spania. Germania domină topul UE, cu 3,5 milioane euro pentru circa 77000 reclame politice.

În ceea ce priveşte acţiunile lansate din Rusia, Facebook precizează că, la 6 mai, a desfiinţat două reţele ce operau 118 conturi false, pagini şi grupuri. Prima reţea viza cu precădere conflictul din Ucraina, războiul din Siria şi politicile Rusiei, în vreme ce a doua se concentra pe statele occidentale şi problematica specifică (imigraţie, NATO, subiecte religioase).

Rămâne de văzut care vor fi paşii următori pe care instituţiile europene îi vor face pentru a-şi întări apărarea în faţa dezinformării. După cum au subliniat, săptămâna trecută, la dezbaterea de la Bucureşti pe tema ”Fake news – un pericol la adresa democraţiei”, organizată de Forumul Europolis, experţi români de prestigiu în domeniu – profesorii Alina Bârgăoanu şi Dan Dungaciu, jurnalistul Ion M. Ioniţă, deputaţii Oana Florea şi Angel Tîlvăr, conf. univ. Antonio Momoc, europarlamentarul Ramona Mănescu şi specialistul în inteligenţă artificială Cristian Lungu – e nevoie mai ales de intensificarea acţiunilor de sensibilizare şi conştientizare a opiniei publice cu privire la riscuri, dar şi de adoptarea unei legislaţii care să consolideze capacitatea de protecţie a statului.