România are de ales: ori face reformele asumate, ori pierde banii din PNRR. A treia cale nu există!

Alegerea este dramatică, banii din PNRR au fost prinşi în bugetul pe 2023 şi pe ei se bazează o mulţime de proiecte centrale şi locale, deja lansate şi semnate. Realizarea reformelor, în special reforma pensiilor speciale, afectează direct cercuri largi din elitele ţării, de la magistraţi, militari, poliţişti, etc. Iar puterea actuală este „dependentă” de aceste elite. Dacă le supără iese urât!

FOTO Shutterstock

Marcel Ciolacu plânge că s-ar depopula ministerele Apărării, de Interne, Justiţie, ca şi cum ar fi mare pagubă. Vin alţi specialişti mai modeşti şi mai independenţi politic, în limita necesarului, nu liote întregi de tăietori de frunze la câini. Tot Ciolacu zice că România nu poate aplica „ad-litteram” tot ce scrie în PNRR. Adică aplicăm aşa, mai ocolit, mai şmechereşte, pentru ochii soacrei Ursula von der Leyen. După principiul românesc, merge şi aşa.  Doar că nu ţine figura cu autorităţile de la Bruxelles, prea hârsite în şmecherii, după ce s-au fript de nenumărate ori. Situaţiile PNRR pentru Ungaria şi Polonia stau mărturie.

Cert este că dacă tranşa a doua de bani din PNRR ar putea fi salvată, după ce a fost blocată de CE, prin modificările aduse la legea avertizorului de integritate şi decarbonizare, tranşa a treia pare pierdută, pentru că guvernul nu găseşte o soluţie pentru pensiile speciale.

În plus, sunt jaloane şi ţinte care, prin nerealizare, blochează toţi banii din PNRR, ba trebuie daţi înapoi şi cei deja luaţi.

Jalonul 215 din PNRR: „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special)

În Parlament  este în dezbatere o Lege a Pensiilor, care nu îndeplineşte condiţiile din PNRR. Se aşteaptă noi amendamente aduse legii pentru a respecta condiţiile din PNRR

Soluţiile avansate de România la pensiile speciale sunt respinse de CE

Într-o scrisoare trimisă autorităţilor din România, CE îşi exprimă dezacordul cu legea Pensiilor, aflată în dezbatere parlamentară.

„Evaluarea de impact a proiectului de lege arată că proiectul ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului. Evaluarea preliminară este că, în forma sa actuală, proiectul de legislație nu îndeplinește cerințele. Recomandăm cu tărie să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament și, în schimb, să se reflecteze cu atenție asupra unor posibile amendamente pentru a integra rezultatele evaluării de impact a Băncii Mondiale (inclusiv opțiunile alternative de reformă). Pe baza evaluării de impact a Băncii Mondiale, actualul proiect de lege privind pensiile speciale are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile. Cu cât economiile care decurg din revizuirea pensiilor speciale sunt mai mici, cu atât mai puțin spațiu de manevră va avea guvernul pentru a crește gradul de adecvare a pensiilor publice, în contextul jalonului 214”.

Scrisoarea UE adresată autorităţilor române ne arată că CE nu se lasă îmbrobodită de soluţiile adoptate la Bucureşti de maestrul de ceremonii  Marius Budăi, ministrul Muncii. 

Toate discuţiile din Coaliţia de guvernare, referitoare la pensiile speciale, se termină în coadă de peşte. Nici PSD nici PNL nu vor să supere magistraţii, militarii, poliţiştii, ca să nu devină ţinte ale răzbunării acestora.

Cum va sancţiona un judecător, care şi-a pierdut pensia specială,  fapte de corupţie comise de politiceni de rang înalt?  Se sperie gândul!

Ministrul Marcel Boloș lămureşte situaţia prezentă

Ministrul Boloș precizează: „Comisia nu face nici la stânga, nici la dreapta. Flexibilitatea comisiei tinde despre zero. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar este un adevăr şi vreau să înţelegem cu toţii că ce este scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezidenţă este literă de lege”.

„Conţinutul jalonului din PNRR este foarte greu, presupune decizii radicale în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale, pentru că de aici trebuie să pornim. Avem cele două criterii. Primul, cel legat de sustenabilitate, este un criteriu în care trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli publice generate de acest proiect de lege este sustenabil pe termen lung. Aceasta este cerinţa de bază numărul unu şi mai avem cerinţa de bază numărul doi - cea referitoare la criteriul de contributivitate. Aici din nou trebuie să avem fundamentat foarte riguros, pentru că noi avem două sisteme publice, aş spune poate impropriu: sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale”. „Trebuie să fim foarte atenţi la momentul la care vom trimite proiectul de lege şi legea, până la urmă aprobată de Parlament, pentru a fi validată de către Comisia Europeană, pentru că dacă vor fi discrepanţe între sistemul de pensii general şi sistemul de pensii speciale, şi vorbesc aici din punct de vedere al procentelor care se aplică la bazele de calcul că să se stabilească în final cuantumul pensiilor speciale, aici va trebui să dăm explicaţii comisiei de ce dorim - dacă dorim şi insistăm - să avem procente diferite pentru cele două sisteme, respectiv pentru sistemul de pensii general şi pensiile speciale”.

Discuţia este adusă  şi de Boloș în sfera „destabilizării” unor servicii şi ministere importante: justiţie, apărare, ordine publică. Dar cine ştie dacă se va produce această destabilizare? Sunt doar ipoteze.

Vedem în Franţa cum preşedintele Macron ridică vârsta de pensionare, pentru că statul nu are resurse să plătească pensiile actuale. În ciuda unor manifestaţii şi greve violente.  

Discuţiile tehnice pe reforma pensiilor speciale sunt lungi şi întortocheate. Discuţiile politice sunt acum la ordinea zilei.

La ce să ne aşteptăm în plan politic

Marcel Ciolacu zice că nu trebuie să aplicam ad-litteram ce scrie în PNRR. Ministrul Boloș, care cunoaşte mai bine poziţia CE în privinţa PNRR, spune dimpotrivă, ce scrie în PNRR este literă de lege, şi flexibilitatea Comisiei tinde spre zero.

Într-o discuţie la partid, Marcel Ciolacu a declarat că nu va prelua guvernarea în luna mai, dacă nu vin banii din PNRR, pentru că nu se poate ţine de promisiunile făcute populaţiei. Deja se discută despre  amânarea rotativei până după clarificare tranşei a III-a a banilor din PNRR. Adică nu se ştie până când.

PSD are oricând soluţia ieşirii de la guvernare, pe motiv că nu se înţeleg în Coaliţie pe reforma pensiilor speciale. Ce vor face atunci Iohannis-PNL-Ciucă?

Situaţia pensiilor speciale a dus la încordare în scena politică românească, fără a se întrevedea vreo soluţie, deocamdată.

În luna mai sau iunie, ne vom lămuri ce se întâmplă cu guvernarea. Perspectivele sunt însă negre!