România a devenit impredictibilă. Viitorul guvern riscă să rămână fără bani de pensii şi salarii bugetare

Ultimele evenimente legate de alegerile prezidenţiale şi parlamentare au alimentat opinia că România a devenit o ţară impredictibilă.

Shutterstock

Declaraţia preşedintelui Iohannis a vrut să oprească instalarea acestei convingeri în plan internaţional. („România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă. Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare. Spun asta pentru Uniunea Europeană. România este și rămâne o țară sigură, solidă, proeuropeană”).

Doar că de la vorbe, fie ele şi prezidenţiale, până la fapte, e o distanţă lungă.

Alegerile prezidenţiale anulate de CCR

Să nu ne facem iluzii că tot ce s-a întâmplat în România n-a fost analizat de serviciile de informaţii ale ţărilor din UE şi America şi în agenţiile de rating. Rolul serviciilor noastre de informaţii, numărul foarte mare de voturi obţinute de Georgescu şi Simion, rolul Rusiei în manipularea opiniilor politice ale românilor, ce se va întâmpla la viitoarele alegeri prezidențiale, toate acestea şi multe altele sunt analizate la sânge în ţările occidentale, pentru că există riscul repetării lor în alte ţări care au alegeri.

Cine şi cu ce bani l-a susţinut pe Georgescu în campania electorală? De ce serviciile române de informaţii n-au intervenit la timp? Au ştiut şi nu au acţionat, sau nu au ştiut? La fel de grav în ambele situaţii. Care a fost rolul bisericii şi al rezerviştilor militari sau din servicii, în toate aceste întâmplări? Nu e clar, şi nu se ştie dacă şi când vom afla.

Ce se va întâmpla la alegerile prezidenţiale din primăvară? Va funcţiona acelaşi scenariu cu aceiaşi candidaţi? Va fi în stare fragila coaliţie, formată după alegeri, să impună un candidat comun?

Toate aceste întrebări, unele fără răspuns, scad încrederea investitorilor în capacitatea României de a restitui împrumuturile şi dobânzile aferente.

Evenimente în plan extern

Instalarea preşedintelui Trump şi consecinţele politicii economice anunţate de acesta creează nervozitate în cercurile de afaceri şi în guvernele lumii. Nu este clar cât va afecta şi România modificarea radicală a relaţiilor economice dintre America şi Europa.

Războiul Rusia-Ucraina are evoluţii mai degrabă în avantajul Rusiei. Mai ales dacă ajutorul american pentru Ucraina se va micşora sau va înceta. Va ajunge Rusia la gurile Dunării şi la Prut? Va ocupa Republica Moldova? Cum va influenţa această perspectivă stabilitatea economică a României?

Nu este exclus nici un conflict armat China-America, dacă China va încerca să ocupe Taiwanul.

Situaţia internă a României

Este neclară în acest moment. Va reuşi coaliţia să dea la timp un nou guvern, un nou buget, să păstreze încrederea investitorilor? Nu este clar.

Situaţia fiscal-bugetara a României este dramatică şi aminteşte de scenariul din 2009-2010. Atunci România era „junk” în ochii investitorilor, reuşeam să luăm împrumuturi doar pe termen scurt şi cu dobânzi ameţitoare, de 8-10%.

Venirea FMI ne-a salvat de la faliment, cu prețul ştiut: reducerea salariilor bugetarilor cu 25%. Aşa se va întâmpla şi acum?

Avem o problemă mare cu găsirea noului premier. Cum toate partidele coaliţiei fug ca dracul de tămâie de această funcţie, pentru că trebuie să repare oalele sparte de „Nicu şi Marcel”, rămâne ca PSD să-şi asume funcţia, în persoana lui Marcel Ciolacu.

Blestemul destinului! Persoana care „a dat” fără să aibă banii necesari, va trebui să ia acum înapoi ce a dat. Altfel nu mai vedem banii de la CE, nu mai avem acces la investitii străine şi la împrumuturi. Câtă încredere mai are Ciolacu în ochii investitorilor? ZERO!

Ciolacu într-o discuţie cu Lasconi: România începe să piardă bani și „asta înseamnă că nu vom mai avea bani să plătim pensii și salarii”.

Marcel Boloș, ministrul Finanţelor Publice: 

„Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem şi, sigur, e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern”.

Deficitul bugetar pe 2024 se va ridica la peste 8%, iar datoria externă la 55%.

În tot acest context, discuţiile între partidele de coaliţie continuă, aparent fără rezultate, pentru că există deosebiri foarte mari între ele, în privinţa politicilor bugetare viitoare. Acum se ceartă pe împărţirea ministerelor, iar bugetul pe 2025 va aştepta mult şi bine, până când apare un viitor ministru al Finanţelor Publice.

Este posibil să intrăm în 2025 fără guvern şi fără buget. Cum vor interpreta toate aceste lucruri investitorii străini şi români? Că România a devnit o ţară impredictibilă!

Ce se va întâmpla dacă România nu se mai poate împrumuta?

Ne ducem cu căciula în mână la FMI, dar pentru a ne acorda un împrumut consistent, la dobândă rezonabilă, FMI va pune condiţii „groaznice” (citat din Florin Cîțu), ca în 2010, când era cu mâna pe clanţa uşii de plecare, iar guvernul Băsescu-Boc a luat măsurile ştiute. Vom păţi şi acum la fel?

Toate măsurile anunţate, desfiinţarea a doua ministere, micșorarea numărului de secretari de stat, reprezintă o frecţie la un picior de lemn.

Dumitru Costin, şeful organizaţiei sindicale BNS, ilustrează situaţia din sectorul bugetar:

„Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani, şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică”.

Aceasta este problemă principală a sectorului bugetar, de care nici noii conducători se pare că nu vor să se atingă. Atunci cum vor reduce deficitul bugetar, cum vor alcătui bugetul pe 2025?

Toate aceste probleme şi altele fac din România o ţară impredictibilă. Cu efecte în lanţ asupra investiţiilor şi împrumuturilor, fără de care România rămâne fără bani de pensii şi salarii bugetare.