Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Iulian Chifu Preşedinte Centrul de Prevenire a Conflictelor

Republica Moldova – alegeri locale | Mize electorale și post-electorale

Publicat: 09.11.2023 07:43

Republica Moldova a avut duminică, 5 noiembrie, alegeri locale. O înfruntare în care sunt relevante partidele dar, deopotrivă, personalitățile politice. Și unde victoria are două componente majore, deopotrivă de importante în perspectiva alegerilor viitoare, prezidențiale și generale: miza electorală și miza post-electorală, deci capacitatea de a câștiga nu numai voturi, dar și poziții publice, ceea ce presupune negocieri cu parteneri politici și capacitate de a forma majorități la nivelul organismelor politice – consilii raionale, consilii municipale, consilii orășenești și comunale.

La ora la care scriu acest editorial, avem la îndemână doar rezultate parțiale. Totuși ele sunt relevante și, pentru moment, suficiente pentru a evalua cum arată prima parte a ecuației, respectiv voturile. În unele cazuri, chiar primăriile, acolo unde au fost luate din primul tur. Despre cel de-al doilea pilon, va trebui să așteptăm câteva săptămâni bune pentru a trage concluziile la nivel politic.

Ceea ce putem spune este faptul că prezența la vot (care nu a inclus Transnistria și diaspora) a fost redusă, de aceea evaluările sunt parțiale și relevante doar marginal pentru votul politic la alegerile generale. Desigur, se pot face speculații în privința mobilizării la vot. Apoi e relevant, deși nu face obiectul acestei analize, tendința de prezență la vot pe vârste și opțiunile la vot pe structuri sociale, vârste, genuri, tipologii de votanți. Pe baza acestor date, vor fi elaborate strategiile de campanie pentru alegerile prezidențiale de anul viitor și pentru cele generale.

La nivel politic, chiar în condițiile date, vedem că PAS și curentul pro-european a luat cel mai mare număr de voturi. Totuși e greu de extrapolat acest lucru, până la calcularea votului politic și evaluarea majorităților formate și a posturilor dobândite. Aprecierea finală va veni după analiza datelor finale validate. Dar nu va putea fi ignorat rezultatul privind majoritățile constituite la nivel de raioane și municipiu Chișinău și, mai ales, cele privind structura completă a votului la nivel național. De aici vor rezulta zonele de slăbiciune și nevoile de mobilizare, nevoia dezvoltării organizațiilor de partid și a întăririi lor cu personalități politice, prezente în teritoriu mai pregnant.

Spre deosebire de vocile critice, am putut să realizăm faptul că, în ciuda așteptărilor catastrofale ale unora, curentul pro-european nu a performat atât de slab cum se așteptau, dacă e să ne referim la partidul prezidențial PAS. Pentru că, dincolo de acesta, nivelul voturilor pentru celelalte partide cu pretenții pro-europene este complet nesatisfăcător pentru nici unul dintre ele.

Practic, nimeni nu ar trece pragul, deși avem o singularitate la capitolul procent de mandate obținute la nivel raional și municipal, unde PSDE ia 8,10%, deși nu trece pragul în nici un sondaj de opinie, în timp ce doar PDCM ar mai face pragul, încă o dată, la număr de mandate, ceea ce nu este același lucru cu numărul de alegători. Pentru aceasta așteptăm rezultatele finale, dar oricum avertizăm că nu sunt pe deplin relevante, având în vedere prezența la vot mult redusă față de mobilizarea la alegeri generale sau prezidențiale, în mod paradoxal, și voturile venite din diaspora din Transnistria, relevante pentru procentele finale ale partidelor la alegerile naționale într-o singură circumscripție electorală.

Oricum, analiza finală va trebui făcută cu scrupulozitate pentru a evita păcălirea sau auto-mulțumirea competitorilor. Perspectivele sunt diferite la Prezidențiale, unde contează credibilitatea, susținerea și personalitatea candidaților. În generale, lucrurile se decantează altfel, miza politică fiind, de asemenea, importantă și determinantă pentru prezența la vot și pentru rezultatele finale. O estimare de perspectivă o vom vedea, dar cred că și casele de sondare a opiniei publice ar trebui să-și calibreze eșantioanele și să studieze temeinic comportamentul electoral pentru a evita erorile majore pe viitor.

Rezultate, date, prezență, victorii din primul tur

La 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale – orașe (municipii), sate (comune), și raioane, precum și în municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui scrutin au fost aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunali și sătești).

Alegerile din fiecare circumscripție electorală sunt validate dacă cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale au participat la votare. Potrivit informațiilor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală, rata de participare la vot la nivel național a fost de 41,41%, în timp ce prezența la vot în municipiul Chișinău a înregistrat 40,96% din numărul total de alegători. Prin urmare, scrutinul electoral local poate fi considerat valabil, cu excepția localităților unde rata participării la vot de 25% nu a fost depășită.

La 19 noiembrie 2023 va fi organizat turul doi de scrutin în 265 de localități unde niciunul dintre candidații la funcția de primar nu a acumulat majoritatea simplă a voturilor necesare pentru a fi declarat ales. Totodată, în opt circumscripții cu o prezență la urne sub pragul de validare vor fi organizate alegeri repetate, iar în alte două, unde nu au avut loc alegeri pentru funcția de primar, alegeri parțiale. În restul 623 de localități primarul a fost ales din primul tur cu peste jumătate din voturile valabil exprimate.

La alegerile locale generale de duminică au participat 1,147 milioane de alegători, ceea ce în valori absolute reprezintă cea mai scăzută prezență înregistrată de la declararea independenței. Precedentul minim a fost înregistrat în 2007, atunci când la alegerile locale au participat 1,207 milioane cetățeni. E adevărat că Republica Moldova înregistrează o scădere rapidă a numărului populației, care s-a accelerat în ultimii 3 ani. Această scădere este determinată atât de sporul natural negativ, cât și de migrația populației. În prezent, numărul de alegători care se află în țară îl estimăm la 1,974 milioane de persoane, în scădere cu 126 mii față de alegerile locale din 2019 și cu 346 mii față de alegerile locale de acum 12 ani.

PAS, fără primar de municipiu

De fapt, formațiunea de guvernământ nu are niciun primar în cele 11 municipii din Republica Moldova, în șapte dintre ele fiind ales edilul din primul tur.

,,Cea mai bună performanță a fost înregistrată la Strășeni, unde candidatul independent dna Valentina Casian a acumulat 83,47% din voturi. Primii trei primari cu cele mai mari rezultate sunt Independenți. În cel mai mare municipiu din țară și capitala Moldovei, Chișinău, reprezentantul partidului de opoziție MAN, Ion Ceban a câștigat la limită cu 50,62%. Cea mai fierbinte competiție a fost înregistrată la Bălți, unde favoritul Primului Tur din partea partidului de opoziție PPPN Alexandr Petkov a acumulat 22,69%. În toate cele 11 municipii din Moldova în preferințele alegătorilor domină candidații independenți sau ai partidelor de opoziție”, a notat expertul de la Chișinău Veaceslav Ioniță, pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, PAS are majoritate în patru consilii raionale, iar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) condus de ex-șeful de stat Igor Dodon, cercetat penal în mai multe dosare, în alte trei.

Peste un milion de moldoveni au votat

La scrutinul din 5 noiembrie au participat peste 1.147.610 de oameni, adică în jur de 42% dintre cei cu drept de vot. Iar mai mult de jumătate (53,36%) sunt femei. Cei mai activi alegători au fost cei cu vârstele cuprinse între 56 și 65 de ani, iar la polul opus sunt tinerii de până la 25 de ani.

Moldovenii au mers la urne pentru circa 900 de primari și peste 11.000 de consilieri locali.

Conform datelor preliminare, cei 1 086 de consilieri raionali și municipali aleși la 5 noiembrie 2023 reprezintă 21 de formațiuni politice și 16 candidați independenți. Cele mai multe mandate în consiliile raionale le-a obținut Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, urmate de alte formațiuni politice.

Date privind numărul de mandate obținute de concurenții electorali în consiliile raionale și municipale, cu compararea rezultatelor cu cele din 2019, pentru participanții la ambele scrutine.

Din 34 de consilii raionale și municipale, în șapte va exista o majoritate absolută formată de o singură formațiune politică. Partidul Acțiune și Solidaritate va deține majoritatea în patru consilii raionale (Călărași, Criuleni, Ialoveni și Strășeni), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – în trei (Briceni, Dondușeni și Ocnița). La numărul de voturi, Partidul Acțiune și Solidaritate s-a clasat pe primul loc la alegerile pentru consiliile raionale în 19 raioane ale R. Moldova. Pe locul doi s-a clasat Partidul Socialiștilor, cu 9 raioane, dintre care în două a obținut peste 50 la sută din voturi pentru consiliul raional. Partidul Nostru și Partidul Renaștere au obținut majoritatea în câte un raion.

Floreşti - PAS - 22.38%

Sîngerei - PAS - 34.67%

Ungheni - PAS - 27.85%

Călăraşi - PAS - 44.06%

Teleneşti - PAS - 37.20%

Rezina - PAS - 24.65%

Orhei - PAS - 30.84%

Străşeni - PAS - 47.92%

Nisporeni - PAS - 32.24%

Hînceşti - PAS - 32.93%

Ialoveni - PAS - 44.81%

Criuleni - PAS - 41.12%