Reprezentanţii CE sunt la Bucureşti. Va primi România tranşa a treia din PNRR?

Discuţii la Bucureşti între reprezentanţii CE şi oficiali români referitor la îndeplinirea jaloanelor din PNRR, care condiţionează eliberarea tranşei a treia din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro. Termenul de eliberarea a banilor este sfârşitul lunii martie.

Premierul Ciolacu spune că tranşa a treia nu este blocată:

Nu există nimic blocat, relația cu Comisia Europeană funcționează foarte bine și vreau să găsim soluții pentru a realiza toate reformele cum de altfel am făcut și anul trecut.

Ce obiecţii ridică Comisia Europeană

Cristian Ghinea, de la USR, spune altceva:

„Din cinci cereri de plată pe care România le putea depune până în prezent din PNRR, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană, Guvernul PSD-PNL nu a depus decât trei şi nu a încasat banii decât pentru două. Cererea de plată numărul 3, ultima depusă, are şi ea probleme, la fel ca precedentele, pentru că jaloanele nu au fost îndeplinite conform angajamentelor asumate”.

Comisia este "nemulţumită de faptul că Guvernul PSD-PNL continuă să încerce să fenteze PNRR şi să scoată o serie de companii şi agenţii aflate în subordinea sa de sub prevederile legislaţiei privind companiile de stat", mai reiese dintr-un comunicat USR.

Conform surselor G4Media, s-ar purta discuţii asupra următoarelor jaloane şi ţinte:

·        reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS)

·        plafonul de 500.000 de euro la cifra de afaceri a firmelor pentru a se încadra la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de 3% (în trecut Comisia Europeană și FMI au criticat astfel de excepții fiscale și facilități acordate microîntreprinderilor)

·        numirile la vârful companiilor de stat din energie

·        numirea noilor șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează întreprinderile de stat.

În opinia mea, o problemă în dezbatere este şi deficitul bugetar enorm, în condiţiile în care CE condiţionează banii din PNRR şi din Fondul de Coeziune de sustenabilitatea şi stabilitatea bugetară.

Pe primele două luni din 2024, ianuarie-februarie, România a înregistrat un deficit bugetar enorm, 1,67% din PIB, 29 de miliarde de lei. Dacă se merge în ritmul acesta, România va ajunge la final de 2024 cu un deficit de 10% din PIB!

Deficitul acesta enorm se explică prin creşterea salariilor bugetarilor, după cum explică Ziarul Finaciar:

„Cheltuielile cu salariile bugetarilor, în ianuarie, sunt duble faţă de ceea ce a bugetat guvernul. Deşi cheltuiala cu salariile ar trebui să crească cu numai 11% în 2024, în prima lună din an cheltuielile de personal deja au derapat şi s-au majorat cu 21%”.

Aceste majorări de salarii vor fi plătite în continuare, din împrumuturi care se rostogolesc ca un bulgăre de zăpadă, la cele mai mari dobânzi din UE.

Creşterea veniturilor bugetare prin digitalizarea ANAF este problematică. Nu se poate face peste noapte, iar contribuabilii vor găsi metode să „fenteze” ANAF, aşa cum o fac de 30 de ani. Veniturile bugetare de 40-45% realizate de alte ţări europene se bazează pe conformarea voluntară a contribuabililor, conştienţi că statul face ce trebuie cu banii lor.

La noi aşa ceva nu se poate, atâta timp cât statul cheltuie banii luaţi prin taxe şi impozite să plătească un imens aparat bugetar inutil, tolerează companii de stat care nu-şi plătesc impozitele, achită pensii speciale şi salarii bugetare nesimţite, plasează clientela de partid în funcţii din care pot avea câștiguri uriaşe, legale şi ilegale.

Chiar şi comapaniile  de stat, cât de cât profitabile, sunt „mulse” de guvern prin preluarea la buget a profiturilor acestora, pentru a plăti salariile bugetarilor, şi lipsindu-le de resurse financiare pentru dezvoltare şi modernizare.

Doar ministerul Agriculturii are 111 instituţii în subordine, care nu se ştie ce rol au, dacă agricultura este în totalitate privată. Doar să ofere funcţii clientelei de partid.

Să nu ne imaginăm că cei de la CE nu ştiu toate aceste realităţi şi drept urmare  refuză să ne dea bani atâta timp cât bugetul nu este sustenabil, şi există riscul ca banii europeni să se ducă în salarii şi avantaje pentru clientele de partid.

Principala vină a guvernului României

Este arhicunoscută şi dezbătută. Guvernul nu face nimic să reducă cheltuielile de funcţionare a statului. Nu în spitale şi şcoli, ci în birocraţia administrativă care poate fi înlocuită prin digitalizare. Au fost şi sunt numeroase emisiuni la tv, care prezintă concret „statul la stat”, şi pe care guvernul refuză să le bage în seamă.

Alegerile de anul acesta reprezintă o scuză anemică. Dacă România rămâne fără bani, PSD şi PNL pierd alegerile.

Guvernul a şi uitat experienţa din 2010, când România devenise nefinanțabilă şi a trebuit să meargă cu căciulă în mână la FMI şi să ceară un împrumut în condiţii „groaznice”.

Cine uită istoria, riscă să o repete!