Reforma administrației publice: tam-tam și pam-pam

Revin în forță  în spațiul public discuțiile pe  tema reformei administrației publice centrale și locale, care ar trebui să fie pusă în practică deîndată!

Asta s-ar putea întâmpla, chiar este imperios necesar să se întâmple, pentru reducerea risipei banilor publici, pentru reducerea aparatului birocratic, pentru eficientizarea cu adevărat a acestor administrații ineficiente și bugetofage! În ce măsură se va face nici guvernanții nu știu, dar ei pot spune orice!

Scriam acum câtva timp că reducerea personalului administrațiilor centrale și locale ar echivala cu darea afară a așa ziselor pile și cunoștințe, a rubedeniilor și oportuniștilor, a căpușelor famigliilor politice care ocupă primăriile și instituțiile publice, a amantelor, fraților și nepoților, a sinecuriștilor atotprezenți în aceste instituții care par luate pe persoane juridice politice și persoane fizice, unde legea o fac aleșii și aleșii aleșilor puși în funcții bine plătite!

Subiectul pus în discuție încă de la venirea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria în funcția de premier, a stârnit multă zarvă, multe discuții, multă nemulțumire, multe controverse și contre între partidele aflate la guvernare, în special PSD și PNL, cu cei mai mulți acoliți angajați în funcții publice, fie că erau  nerecomandați de competențe și performanțe profesionale la vremea angajării, fie că erau recomandați doar de spatele politic, de pilele și relațiile nemuritoare din instituțiile publice, bugetofage românești.

Acum, teoretic după punerea în dezbatere a chestiunii spinoase, în 2026 ar trebui să fie și pusă în practică măsura menită să reformeze, eficientizeze și modernizeze instituțiile publice!

Dar subiectul a devenit o problemă greu de rezolvat practic de guvernarea actuală în care partidele de coaliție trag fiecare după interesele proprii mai mult decât pentru interesul public, care ar trebuie să fie prioritar, dar nu este așa.

Fiecare partid guvernamental trage și acționează pe modelul ”hăis și cea” tradițional, în funcție de interesul propriu, în special cele două organizații mari PSD și PNL, cu cei mai mulți reprezentanți și susținători în instituțiile publice.

Dintre aceste două partide politice, aparent nemuritoare la guvernare, PSD-ul se opune public, deschis unei reforme adevărate, dar și o mare parte din PNL, reforme care le-ar diminua  masiv influența instituțională, accesul la resurse publice și controlul asupra electoratului în perspectiva controlului și alegerilor viitoare pentru păstrarea și consolidarea puterii și accesului la resurse.

De asemenea, UDMR o altă organizație politică ce pare atotpermanentă la guvernare are interese să-și păstreze oamenii în instituțiile publice, precum și USR, dar aceste două partide nu se compară cu mamuții PSD și PNL, care controlează majoritatea administrației și pot influența masiv lucrurile.

Să vedem în ce măsură și cum guvernul Bolojan va reuși să rezolve problema reformării cu adevărat nu de formă și de ochii opiniei publice a administrației centrale și locale, din moment ce partidele guvernamentale au divergențe serioase, fiecare dintre ele dând aparența că trag mai mult pentru interesele lor, lăsând căruța României la urmă!

Pe de altă parte, opinia publică, cetățenii onești chemați să se sacrifice și să plătească noi taxe și impozite, pe bună dreptate este revoltată că trebuie să ducă greul în timp ce administrația publică, bugetarii, funcționărimea, privilegiații, oportuniștii, sinecuriștii și politicienii fac legea și trag turta doar pe spuza lor!

Tocmai de aceea, oamenii vor să vadă mai multă acțiune concretă la reformă reală decât tam-tam și aparențele de ochii lumii, ”mai multe motoare și mai puține claxoane”, ca să-l citgez pe chiar premierul Ilie Bolojan!