Proiectele Legilor Educaţiei, prezentate de Ligia Deca, nu asigură schimbarea în bine a învăţământului românesc

Avem un nou set de legi ale Educaţiei, de data aceasta marca Ligia Deca, actuala ministră a Educaţiei. Din prezentarea făcută de Ligia Deca nu rezultă schimbări mari, faţă de legile Cîmpeanu. „Aceasi Mărie, cu altă pălărie”. Generoasă, Ligia Deca ne-a acordat 10 zile să le comentăm, dar degeaba. Nu va mai schimbă ceva la aceste legi, după cum n-a schimbat nici la propunerea comisiei formată din specialiştii partidelor din Coaliţie.

Voi comenta într-o suită de articole legile Deca, fără speranţa că se va uita cineva de la putere la observaţiile mele. Doar pentru lămurirea cititorilor mei.

La Misiunea Învăţământului Preuniversitar aş fi pus şi următoarea misiune:

„Misiunea învățământului este  aceea de a răspunde nevoilor și cerințelor societății, la o etapă a evoluției sale”.

La principii aş fi adăugat următoarele:

u) principiul motivării activităților  salariaților din educație, prin legarea salarizării de performanțele și rezultatele muncii.

v) principiul depolitizării. În funcțiile de conducere la nivel central și local, accesul se face pe baza unor examene de competențe, fiind interzise candidaților  deținerea unor funcții de conducerea în cadrul partidelor politice.

w) principiul sincronizării învățământului românesc cu cel european.

Costuri

Aplicarea Legii Educației în forma propusă presupune costuri uriașe, evaluate la 40-50 miliarde lei anual. În același timp, Legea nu are studii de impact, nu  prevede mecanisme de urmărire a eficienței cheltuirii fondurilor bugetare, a eliminării corupției și fraudelor,  inclusiv în zona salarizării. România nu-și poate permite acum astfel de cheltuieli. Mărirea salariilor personalului din Educație este necesară, dar rezultată din diminuarea  cheltuielilor de administrare și funcționare, a reducerii personalului nedidactic din instituțiile care deservesc Educația, inclusiv prin digitalizare. Reducerea numărului de elevi, cu circa 1,5 milioane, nu s-a reflectat în scăderea cheltuielilor din Educație în ultimii ani. În lege nu sunt prevăzute măsuri de control a evidenţei numărului actual de elevi, eliminarea din raportări a elevilor „virtuali”. Elevi care, deşi figurează în scripte, nu vin la şcoală, dar şcolile încasează bani pentru ei cu finanţarea per căpiţă.

Legea înfiinţează circa 20 de noi instituţii, unele cu filiale judeţene, fără studii de impact şi de justificare a necesităţii înfiinţării lor. Este vorba despre mii de noi salariaţi bugetari, fără siguranţa că se va îmbunătăţi actul educaţional, în lipsa măsurilor de asigurare a eficienţei funcţionării lor, de stabilire a standardelor şi criteriilor care măsoară eficiența în funcţionarea instituţiilor din educaţie.

Comentarii asupra articolelor din Legea Învăţământului Preuniversitar

Art. 10 (1) În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea, se aplică dispozițiile prezentei legi.

Am mai spus şi altă dată că art 10 este neconstituţional. Nu poate Legea Educaţiei să „bată” Legea Bugetului de Stat, Legea salarizării unitare, Codul Muncii şi altele, care au prevederi inclusiv referitoare la domeniul educaţiei şi formării profesionale. Juriştii care au fost consultaţi la scrierea acestor legi au terminat facultatea la fără frecvenţă!

Art. 13 (1) Învățământul obligatoriu cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal. (2) Este interzisă exmatricularea preșcolarilor și a elevilor din învățământul obligatoriu.

Cu alte cuvinte, dacă un elev este violent, din motive medicale, şi prezintă un pericol la adresa colegilor din şcoală, nu poate fi exmatriculat, vine zilnic la şcoală şi agresează, posibil foarte grav, colegi sau chiar şi profesori care nu-i sunt pe plac. Trebuia introdusă exmatricularea pentru elevii care reprezintă un pericol fizic evident pentru colegi şi personalul şcolii.

Art. 33

(1) Învăţământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaţionale și licee tehnologice și cuprinde clasele a IX-a - a XII-a.

(2) În cadrul învăţământului liceal, funcţionează trei filiere distincte: 

a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;

b) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic;

c) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecţia mediului.

(10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4 conform Cadrului național al calificărilor.

Se menţine eroarea din legile Cîmpeanu, cu intenţia de a păcăli elevii care nu vor să vină la scoala profesională.  Nu se face distincție clară între școala profesională și filiera tehnologică. Primii trei ani de filieră tehnologică sunt echivalente școlii profesionale, și conțin curriculumul specific școlii profesionale, sau filierei tehnologice actuale? Se face 50% din curriculum instruire practică în primii trei ani? Şi atunci când se mai face curriculumul teoretic general şi cel tehnic? În lege nu poate rămâne o astfel de ambiguitate care afectează esența legii. Este necesară existența a două trasee educaționale distincte, corespunzătoare elevilor cu inteligență dominant aplicativ-practică, care vor sa devină meseriași,  şi a celor cu inteligență dominant conceptual-teoretică-tehnică, care vor să devină ingineri sau economiști. Există elevi care doresc să urmeze o carieră tehnică, de tehnician sau inginer, şi pentru care este necesar să parcurgă filiera tehnologică în varianta propusă. Adică să înveţe trei ani meserie, şi apoi să recupereze în clasa a XII-a curriculumul teoretic şi tehnic care se face acum în filiera tehnologică.  De asemenea, liceele economice, unele de tradiție și recunoscute ca valoroase, care acum funcționează în filiera tehnologică, profilul servicii, nu pot fi transformate în licee profesionale. Elevii înscrişi la filiera tehnologică, profilul servicii, în care se încadrează liceele economice bune şi foarte bune, vor să urmeze o carieră de economist, nu de cofetar, patiser, ospătar. Pretenţia că toţi elevii din filiera tehnologică să înveţe o meserie, şi doar câţiva, care au beneficiat de meditaţii timp de 4 ani, să meargă mai departe, este o păcăleală pentru viitorii ingineri şi economişti.

Vom continua şi cu alte aspecte care nu servesc educaţiei şi viitorului acestei ţări.