Prime concluzii după votul la alegerile europarlamentare şi locale

Mă voi referi la votul politic, rezultat la exit-poll şi numărători paralele, votul pentru primari şi consilii judeţene sau locale este în curs de evaluare.

Două sunt rezultatele care ilustrează votul politic:

Alegeri Europarlamentare:

Alianța PSD – PNL: 53%, AUR: 15%, Alianța Dreaptă Unită: 11%, UDMR: 5%, SOS: 4%, REPER: 3%

Alegeri pentru listele de consilieri județeni:

PSD: 33%, PNL: 28%,  AUR: 12%,  Alianța Dreaptă Unită: 12%,  UDMR: 5%,  SOS: 4%,  REPER: 2%,  PUSL: 3%

PSD şi PNL obţin majoritate absolută la votul politic

Rezultă că, probabil, PSD şi PNL vor conduce România în următorii patru ani, dacă îşi vor menţine majoritatea şi la alegerile parlamentare din decembrie. Singura piedică la această perspectivă este dată de situaţia bugetară şi financiară a statului român. Avem un deficit bugetar exorbitant şi datoria externă publică a trecut de 52,5%. Trăim din împrumuturi, până când investitorii vor considera că România este capabilă să restituie ratele la credite şi dobânzile. Când va înceta această convingere a investitorilor, trecem în scenariul din 2010, când România devenise nefinanțabilă şi a apelat la FMI să ne salveze.

Alegerile prezidenţiale

La aceste alegeri din septembrie există două variante. PSD şi PNL se înţeleg asupra unui candidat comun, care îl poate învinge pe independentul Mircea Geoană, sau nu se înţeleg şi Mircea Geoană devine noul preşedinte al României. În prima variantă, candidatul comun ar trebui să fie de la PSD, adică Marcel Ciolacu, pentru că la alegerile pentru consilierii judeţeni PSD are 33%, iar PNL 28%. Nu văd posibil ca PSD să renunţe la şansa de a da preşedintele, pentru prima dată de la Ion Iliescu încoace.

Pe de altă parte, dacă PNL acceptă această variantă, intră într-un con de umbră, pentru că Marcel Ciolacu, posibil viitor preşedinte va desemna un premier tot de la PSD.

PNL nu cred că este interesat de funcţia de premier, pentru că va fi cea mai ingrată funcţie din conducerea statului. Viitorul premier trebuie să reducă deficitul bugetar, să reducă cheltuielile de funcţionare a statului, să mărească taxele şi impozitele, să reducă numărul de ordonatori de credite, să dea afară bugetari. Este o misiune sinucigaşă, de care vor fugi toţi politicienii, în frunte cu Ciolacu.

De altfel,  mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, expiră în decembrie iar alegerea viitorului preşedinte în septembrie. Dacă acesta va fi Marcel Ciolacu, este posibil să demisioneze în octombrie, pentru a nu-şi lega numele de acţiunile disperate de a reechilibra bugetul de stat. Cine va accepta să fie noul premier începând din octombrie, greu  de spus acum.

Partidele extremiste din România nu au reuşit scoruri mari

Spre deosebire de alte ţări din UE, de exemplu Franţa, la noi alegătorii au dat dovadă de inteligenţă politică şi nu au legitimat cele două partide extremiste şi pro-ruse, AUR şi SOS.

SOS, condus de Diana Șoșoacă, n-a reuşit nici măcar să intre în Parlamentul European, pentru că nu a trecut de  pragul de 5%.

AUR stă mai bine la europarlamentare, obţinând 15% din voturi, peste ADU care a obţinut doar 11%.

La celălalt vot politic, pentru Consiliile Judeţene, AUR are 12%, la egalitate cu ADU.

AUR este departe de succesul unor partide extremiste din Franţa, Austria, Spania, Germania. Preşedintele Macron a dizolvat parlamentul şi a planificat alegeri anticipate chiar în iunie 2024. Este o dovadă a maturităţii electoratului român, chiar în comparaţie cu acela din Franţa.

USR, în alianţă ADU, a regresat faţă de alegerile europarlamentare anterioare

Scorul obţinut acum este la jumătate din scorul obţinut în 2020. Este sarcina partidului să evalueze şi să înţeleagă acest regres evident, dacă a făcut bine intrând în alianţa ADU, iar conducerea partidului să demisioneze ca urmare a insuccesului de la aceste alegeri.

Vom vedea rezultatele realizate de BEC, urmând să tragem apoi concluziile finale.