Presa şi procuratura înlocuiesc instituţiile statului. Cazurile SNSPA şi spitalul Pantelimon

Ultimele scandaluri publice sunt declanșate de intervenția presei si a procuraturii. Statul a închis ochii la ce se întâmplă la SNSPA sau în spitalele ţării.

Foto Mediafax

Presa semnalează multe cazuri, degeaba. Statul nu intervine să curme ilegalităţile, mai ales că ar trebui să lovească în personaje din clientela de partid, eventual contributoare la bugetul de partid. Cum să-l dai afară pe un șef dacă a „donat” sume importante pentru panourile publicitare ale cărţii lui Ciucă. Așa că anchete administrative nu prea există, sau se soldează cu concluzia „totul a fost in regulă,  pacientul este mort”.

Cazul SNSPA

„Toţi ştiau” este laitmotivul sub care se desfăşoară ancheta jurnalistică şi penală. S-a mai scris în presă despre ce se întâmplă la SNSPA de-a lungul anilor. Nicio reacţie din partea autorităţilor şi nici a procurorilor. A fost necesară o anchetă de presă apărută pe site-ul snoop.ro,  având ca autor jurnalista Ioana Molodoveanu, pentru ca scandalul să explodeze. Jurnalista s-a documentat patru luni, reuşind să convingă foste sau actuale studente ale „profesorilor”  Bulai şi Pieleanu să spună cum au fost hărţuite sexual de cei doi. Ancheta a fost aşa de bine făcută, cu dovezi şi declaraţii înregistrate, încât procuratura s-a autosesizat imediat, ancheta penală fiind în curs.

Statul, ministerul Educaţiei, conducerea SNSPA au acceptat 17 ani ca cei doi „profesori” să-şi facă „poftele” cu studentele. Dna profesor  Mihaela Miroiu a fost direct informată de o studentă, şi  a vorbit cu Bulai care a negat totul. Aici s-a oprit reacţia conducerii SNSPA, deşi erau mult mai multe „zvonuri” şi informaţii despre abuzuri. În regulamentul Comisiei de Etică, care şi ea ştia ce se întâmplă, nu se admit sesizări anonime, deşi în alte ţări europene se admit într-un domeniu aşa sensibil.

După izbucnirea scandalului, ministerul Educaţiei a cerut conducerii SNSPA să facă ancheta, deşi era complice prin omisiune la scandalul hărţuirii sexuale la care se dedau profesorii Bulai şi Pieleanu. Adică „hoţii  strigă hoţii”, asta dorea ministrul Educaţiei.

Scandalul şi complicitatea conducerii SNSPA   s-ar fi îngropat şi uitat, dacă nu ar fi intervenit procurorii. Jos pălăria în faţa procurorilor care s-au autosesizat după o anchetă de presă, au deschis un dosar penal în urma căruia vor da socoteală şi autorii faptelor şi complicii lor, adică managerii SNSPA pentru complicitate prin omisiune.

Cazul de la spitalul Pantelimon

În lunile martie şi aprilie au existat sesizări, declaraţii şi discuţii în presă despre moartea în câteva zile a cel puţin 17 persoane de la ATI a spitalului Pantelimon. Totul s-a îngropat de către instituţiile statului.

Conducerea spitalului a făcut anchetă, ministrul Rafila a trimis corpul de control, Colegiul medicilor a făcut şi el o cercetare,  şi toate aceste autorităţi ale statului au concluzionat că n-a fost nimic în neregulă.  Totul a fost în interesul pacienţilor și pacientii sunt morti.

Era vorba de sesizări ale unor cadre medicale din secţia ATI, care spuneau că doctoriţele Mirela Păiuş şi Maria Miron au pus la cale un plan organizat şi bine pus la punct, prin care decideau, nu se ştie pe ce criterii, cine să moară în secţia de ATI. Pentru a-şi duce planul la îndeplinire, reduceau de zece ori doza de  noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardiorespirator.

Iată declaraţia procurorilor:

„Astfel, inculpata M.M.A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat (cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei) și omor calificat (cu premeditare, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei și de către o persoană care a săvârșit anterior o tentativă de omor), iar inculpata P.M. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat (cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei)”.

Meritul procurorilor este că nu s-au mulţumit cu constatările instituţiilor statului, care de la director de spital  la ministrul Rafila au încercat să bage sub preş scandalul de la spitalul Pantelimon. Procurorii au ajuns la concluzia că acuzaţiile din sesizările unor cadre medicale (date afară din spital de către conducerea spitalului) se confirmă şi ancheta merge mai departe. Corect ar fi că ancheta procurorilor să se extindă inclusiv a şefilor instituţiilor statului care au constatat că nu s-a întâmplat nimic la spitalul Pantelimon.

Un merit deosebit au şi cadrele medicale care au înţeles şi sesizat public cele ce se întâmplau în spital, fără ele n-ar fi pornit scandalul care a ajuns la procurorii care n-au închis ochii ci au făcut cercetări.

Acestor persoane şi procurorilor le datorăm faptul că mizeriile de la nivelul conducerii instituţiilor statului nu rămân băgate sub preş.

După ce procurorii au validat sesizările cadrelor medicale, directorul spitalului Pantelimon a demisionat, iar ministrul Rafila cu corpul sau de control, premierul, ridică din umeri. N-au fost capabili să afle ceea ce procurorii au aflat.

Cât au costat panourile publicitare în care apare Ciucă

Tot o anchetă a publicaţiei snoop.ro, semnată de Cristian Andrei, a constatat că cele 400 de panouri stradale care îl promovează pe Nicolae Ciucă şi cartea sa, neapărută încă, au costat PNL 2 milioane de euro. De unde a plătit PNL această sumă imensă? Din bani publici, din donaţii, totul s-a făcut legal?

Aşteptăm şi acest caz reacţia procuraturii, în cazul că ar exista semne de comitere a unor inegalităţi.

Există multe cazuri de oameni politici importanţi, de ar fi să amintim doar cazul Iulian Dumitrescu de la Prahova, care a fost ţinut în braţe până în ultima clipă de către conducerea PNL, deşi anchetat în fraude imense cu banii statului.

Avem multe ONG-uri, de exemplu fundaţia Declic, care urmăresc cazurile de ilegalităţi semnalate de presă şi pun presiune pe autorităţi sau parchete să facă lumină în cazuri extrem de grave.

Procuratura se autosesiseaza când are dovezi suficiente că există abateri flagrante de la literă şi spiritul legii, ceea ce nu este totdeauna cazul.

În concluzie, doar din aceste cazuri şi altele rezultă că cetăţenii oneşti şi procurorii fac ordine în situaţiile în care clientela politică a partidului fraudează bugetul de stat sau îşi bate joc de cetăţenii pe care ar trebui să-i ajute şi protejeze.