Premierul Ciolacu spune că fără o reformă administrativ-teritorială urgentă, „bugetul va crăpa”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aceasta e realitatea, şi premierul o ştie foarte bine. Luaţi cu problemele create de Călin Georgescu, de Trump, uităm că peste 12 zile parlamentul  trebuie să aprobe bugetul pe 2025. Este o cerinţă mult mai importantă decât toate celelalte discuţii existente în spaţiul public.

FOTO Pixabay
FOTO Pixabay

Prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) este optimistă în privinţa datelor pentru 2025:

-crestere economică de 2,5%

-PIB nominal de 1912 miliarde lei

-deficitul comerciala- 35,9 miliarde euro

-inflatia pe 2025- 3,8%

-cursul de schimb- 5,01 lei/euro

Cine ştie dacă aceste cifre nu sunt prea optimiste, şi contextul economic, politic, geostrategic extern garantează că se vor menţine aceste estimări?

Rolul ministrului Finanţelor Publice, Tanczos Barna, este decisiv. Va merge la alcătuirea bugetului pe cifre maximale la venituri, sau va lua cu prudenţă cifrele CNSP, mai ales prognoza de creștere economică, care generează un PIB demn de vise exotice. Vom vedea cât este de prudent ministrul Barna, e preferabil să plecăm cu prevederi modeste şi să ajungem să ne bucurăm cu venituri peste cele prevăzute.

Ar fi bine să fie aşa, dar ministrul Barna are o problemă cu cheltuielile statului, imense, şi cu deficitul final pe 2025 care trebuie să fie 7% din PIB.

În plus, nu se ştie la ce dobânzi ne vom împrumuta, sau dacă ne mai putem împrumuta pe pieţele externe. În 2010 România devenise nefinanțabilă, şi a apelat la FMI.

Ciolacu vede salvarea în reforma administraţiei. Dacă nu, bugetul crapă

Au trecut alegerile şi Ciolacu rosteşte adevăruri pe care le ştia şi în anii trecuţi, dar a tăcut mâlc, să păcălească alegătorii să-l voteze pe el şi PSD. Acum plăteşte decontul.

Spune premierul Ciolacu:

România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială. Dacă vrem să găsim motive să nu o facem, sunt ferm convins că le găsim. Eu vă spun că mi-o asum cu toate riscurile, nu mai putem”.

„Nu mai putem să ne batem joc de banul public așa cum credem noi că este bine. Alte state au făcut asta cu mult înaintea noastră, când au venit fondurile europene ei au făcut reforma administrativ-teritorială pentru a accesa mai ușor.”

„Statul nu poate să investească în școli cu 2 elevi, nu se poate ca o primărie cu 500 de locuitori să aibă serviciu de achiziții publice”.

Mintea românului ce de pe urmă.

UDMR se opune unei reforme administrativ-teritoriale (RAT) rapide, şi vrea referendum în fiecare localitate. Comunităţile maghiare îşi pierd personalitatea juridică în situaţia RAT. UDMR va încerca să blocheze reforma în coaliţia de guvernare.

Etapele de elaborare a RAT

O astfel de reformă este foarte complicată, şi România nu are acum expertiza să o facă.

Conform expertului EFOR, Sorin Ioniţă, ar fi necesare următoarele etape urmărite de cel care face reforma, respectiv guvernul:

-Carte Verde (green paper), document-standard în care se pun societăţii marile întrebări în legătură cu schimbările avute în vedere;

-Carte Albă a Reformei Administrativ-Teritoriale (white paper, tot un document-standard în practica UE)

-Consultarea Centrului de Expertiză în reforme administrative al Consiliului Europei;

-Studierea formei şi modului în care s-a derulat RAT în ţările care au trecut deja de această reforma;

-Proiect de lege privind RAT.

Bineînţeles că premierul Ciolacu nu are timp pentru aceste etape raţionale şi logice, care presupun un timp de cel puţin doi ani. Nu are bani de pensii şi salarii bugetare şi, ca de obicei, vrea să rezolve totul printr-o lege, nefundamentată şi nebazată pe etapele prezentate.

Ce se va alege din RAT? Ca de obicei. Chiar dacă va forţa emiterea unei legi în termen scurt, să vedem dacă respectă Constituţia, sau CCR o va trânti în capul autorilor fără vreo ezitare.

Va fi ea primită de armata de funcţionărime bugetară fără să clipească? Improbabil, dacă nu i se explică pe îndelete că altfel nu se mai poate.

Problema dificilă este acum construcţia bugetului pe 2025

Dacă se pleacă de la prognoza unor venituri realiste, cheltuielile vor fi pe măsură, adică mult mai mici decât în 2024. Asta înseamnă desfiinţarea unor instituţii, care oricum nu au ce căuta în administraţia României, şi nu reorganizări şi comasări, pentru că în astfel de situaţii numărul de bugetari rămâne acelaşi.

Ce se va întâmpla cu bugetarii rămaşi fără post? Sugerez guvernului să ofere bugetarilor care optează să plece singuri, de bună voie, o recompensă de 5 salarii, într-un interval limitat de timp. După expirarea intervalului, vor fi concediaţi fără recompensă.

Mai sunt 12 zile şi trebuie să avem bugetul pe 2025. Atunci vom vedea dacă Ciolacu, Barna şi ceilalţi miniştri s-au trezit cu mintea românului cea de pe urmă. Chiar suntem în ultimul moment când se mai poate evita un buget „crăpat”.

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite