Premierul Ciolacu ne ia de proşti. Zice că nu şi-a asumat proiectul de lege publicat de ministrul Finanţelor

După luni de zile de dezbateri şi consultări în guvern, în Coaliţie, inclusiv la CE, după amânări peste amânări, premierul ne spune că nu-şi asumă proiectul de lege publicat pe site-ul ministerului de Finanţe! Adică vrea să credem că ministrul de Finanţe a acţionat de capul lui, fără ca premierul să-şi dea acordul pe textul legii! Te umflă râsul!

Din textul legii rezultă inclusiv impozitarea nunţilor şi botezurilor, de care premierul zice că n-a fost vorba niciodată. Mai ales că a avut o nuntă în familie!

Ce îl blochează pe premierul Ciolacu

Dacă n-ar fi speriat de consecinţele legii clocite de multe luni, premierul Ciolacu s-ar fi dus în parlament să-şi asume răspunderea rapid, după 1 septembrie, începutul sesiunii parlamentare. A ales să prelungească discuţiile, după ce a amânat de câteva ori promovarea prin OUG-uri sau prin asumarea răspunderii.

Acordul CE. Nu suntem naivi să nu ştim că există canale de comunicare neoficiale între CE şi guvernul Ciolacu. Şi că după publicarea textului proiectului de lege cei de la Bruxelles i-au transmis lui Ciolacu: nu bun, dle premier. Nu reduceţi cheltuielile de funcţionare a statului, în schimb puneţi impozite şi taxe mediului privat de afaceri. Deşi aţi jurat că nu puneţi taxe şi impozite. Acum aţi aflat că România se duce în prăpastie? Că doar sunteţi la guvernare de ani buni!

Reacţia mediului de afaceri. Directorul executiv al Confederaţiei Concordia, Radu Burnete: Dacă iniţial se vorbea de un efort egal, acum efortul este de 85% pe mediul privat şi de 15% pe aparatul bugetar. Pe partea de cheltuieli măsurile propuse sunt neconvingătoare".

Cum spuneam şi în alte articole, companiile private profită de „strecurătoarea” în care a ajuns sistemul fiscal de la noi, cu peste 500 de modificări promovate de politicieni, pentru a-şi apăra interesele lor, ale familiilor şi ale clientelei politice. Da, dar mai întâi statul trebuie să dea dovadă de cumpătare, şi apoi să ceară şi companiilor private şi cetăţenilor să fie corecte în plate taxelor şi impozitelor.

În ţări echilibrate din occident, statul colectează 40-45% din PIB la bugetul de stat. La noi 27% din PIB. Pentru că acolo funcţionează conformarea voluntară la plata taxelor şi impozitelor. La noi cum să funcţioneze dacă cetăţenii văd pensii speciale, salarii bugetare nesimţite, de zeci de mii de euro, instituţii care se calcă unele pe altele pe picioare şi nu se achită de sarcinile pentru care sunt plătite. Azilele groazei, spitalele groazei, crima de la 2 Mai, explozia de la Crevedia, explozia din Vrancea, toate produse una după alta pentru că instituţiile statului nu funcţionează, deşi plătite cu bani grei de către contribuabili. Companiile de stat falimentare sunt datoare vândute la bugetul de stat, dar premierul Ciolacu se preface că nu le observă.

Ultimul episod, prinderea  lui Dumitru Buzatu, cu o şpagă de 1,2 milioane de lei, ne arată unde se duc bună parte din banii bugetari: la politicienii din fruntea instituţiilor statului. Asta după ce Arsene a fugit în Italia să scape de justiţia romană.

Dumitru Buzatu are o avere de 14 case și terenuri, păduri, șalupă, bolid și zeci de mii de euro ce se regăsesc în cele patru pagini de bunuri notate în cea mai recentă declarație de avere.  Dumitru Buzatu, absolvent de Filosofie, bugetar de 30 de ani și șeful celui mai sărac județ din România.  Şi este doar vârful aisbergului, am văzut primarul din Caracal, din Crevedia, şi multe alte vârfuri ale PSD ce averi şi ce afaceri învârt cu banii statului.

Renunţarea la regionalizarea unor deconcentrate importante. În variantele iniţiale Direcţiile de Sănătate Publică, Direcţiile Agricole Judeţene, Inspectoratele Şcolare, Inspectoratele Judeţene de Poliţie, urmau să se reducă de la 42 judeţene, la 8 regionale. S-a renunţat la această măsura după ce şefii filialelor judeţene ale PSD i-au sărit în cap lui Ciolacu: Bă, eşti nebun? Ne laşi fără funcţii publice destinate oamenilor de încredere ai PSD? Cum vrei să câştigi alegerile?

Se va renunța și la condiția de minimum 50 de salariați pentru o instituție publică ordonator de credite, pentru că aici intră și multe primării. Cum să le desființezi in prag de alegeri?

Avem exemplul lui Ilie Bolojan, care a redus la jumătate personalul CJ Bihor și a funcționat, bine mersi, fără probleme. A facut economii de 7 milioane de euro pe care i-a investit în infrastructura județului.

Un ministru a spus, în particular, că ministerul lui poate funcționa cu jumătate din personal. Iar sectorul privat duce acută lipsă de personal.

Şi uite aşa, gaura deficitului bugetar ar urma să fie astupată  de companii private, iar statul să funcţioneze în continuare cu 1,3 milioane de bugetari, dintre care 30% taie frunze la câini, plimbă dosare cu şină. În epoca digitalizării.

Nu e clar ce formă va avea în final proiectul de lege promovat de guvern, pentru reducerea deficitului bugetar. El trebuie agreat de CE, iar reacţia negativă a mediului de afaceri să fie potolită cu „sacrificii” ale sistemului bugetar pentru acoperirea găurii bugetare.

Iar dezbaterile din parlament, la o eventuală moţiune de cenzură, vor fi furtunoase. Opoziţia, atâta câtă este, va face inventarul fraudelor din buget, şi al instituţiilor care nu-şi îndeplinesc atribuţiile pentru care sunt plătite de contribuabili.

Premierul Ciolacu are de ales între posibila pierdere a alegerilor si ducerea României în prăpastie. Va alege a doua variantă. Dar atunci va guverna o țară pârjolită și cu fântânile secate. Înțelege aceste evidențe?