Premierul Ciolacu are vise exotice sau minte. Zice că în 2024 Educaţia va ajunge la un buget de 6% din PIB!

Nu-l mai înţelege nimeni pe Marcel Ciolacu. Aruncă nişte promisiuni şi cifre în materie de salarii şi alocări bugetare de zici că a descoperit peşterile Ali Baba. Omul trăieşte în extrarealitate, cu sindromul „wishful tinking”.

Posibil ca ANAF să fi înregistrat ceva creşteri de încasări, din câteva lovituri date evazioniştilor, care l-au dus pe Ciolacu în al nouălea cer. Crede că a realizat ce n-a reuşit nimeni până la el. Dar şi trezirea la realitate va fi dură. Visele se mai şi termină!

Care sunt realităţile de care se loveşte bugetul ţării

-Un deficit bugetar pe care CE, nu nişte comentatori răutăcioşi, îl estimează la 6,3% din PIB la sfârşitul anului. Deficitul la 31 octombrie n-a fost publicat, deşi legea spune că pe 26 ale lunii trebuia anunţat.

-In aceste condiţii este în aer accesul la banii din PNRR şi Fondul de coeziune, pe care se bazează construcţia bugetului pe 2024, în principal investiţiile. Cererea de plată numărul trei la PNRR trebuia trimisă până la 30 noiembrie, dar nu se întrevede respectarea termenului. Nici nu se ştie dacă CE a agreat legea pensiilor speciale, jalon important de îndeplinit pentru cererea numărul trei.

-Depășirea gradului de îndatorare al României de 50% din PIB  (deja suntem peste acest prag), presupune prin legea Finantelor Publice măsuri de ajustare și reducere a cheltuielilor publice, despre care nu se aude nimic.

-Ratele şi dobânzile la creditele angajate de România se ridică în 2024 la circa 40 miliarde de lei.

-Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 409 milioane lei, sub nivelul programat de 500 mil. lei, la o dobândă de 7,22% pe an. Deşi dobânda este imensă,  n-am reuşit să împrumutăm nici 500 de milioane lei.

-Noua lege a pensiilor are un necesar de finanţare încă neclar, de circa 26 miliarde lei, dar s-a pomenit şi cifra de 56 de miliarde lei.

-S-au promis şi realizat măriri de salarii. Ministerul de Finanţe a mărit deja salariile angajaţilor, inclusiv de la ANAF, cu 25%. Salariaţii ce ţin de ministerul Muncii sunt în grevă pentru salarii mai mari, iar profesorilor li se promite o creştere de 20% de la 1 ianuarie 2024. Bineînţeles că şi alte categorii de salariaţi vor pretinde creşteri de la 1 ianuarie. La ce sumă se ridică toate aceste măriri? La încă zeci de miliarde lei, cel puţin.

-Razboiul de lângă noi impune înarmarea României şi creşterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB.

-Asistenta socială pe care trebuie să o susţină statul în 2024 se ridică la circa 180 miliarde lei.

-Anvelopa salarială a bugetarilor este acum de circa 100 miliarde lei. 

-Bugetul total pe 2024 ar putea fi, in mod real, circa 475 miliarde lei.

Bugetul Educaţiei

S-au avansat  nişte cifre, inclusiv de la persoane din ministerul Educaţiei, cum că ministerul  va primi în 2024 2,9% din PIB, faţă de 2,3% în 2023, iar cu contribuţia primăriilor, care plătesc cheltuielile de întreţinere ale şcolilor, s-ar ajunge pe la 4% din PIB. Sub nivelul prevăzut în legile Educaţiei, care prevede 15% din bugetul general consolidat. Acum, acest buget este 27% din PIB. Să spunem, cu optimism, că va fi 28% din PIB, fără să visăm cai verzi pe pereţi, cum a făcut fostul ministru de Finanţe Adrian Câciu. Dacă s-ar aplica legile Educaţiei am avea alocat circa 4,2% din PIB pentru Educaţie în 2024. Dacă nu, în jur de 4% din PIB este o cifră totală realistă pentru 2024. Adică, circa 68 miliarde lei.

Ce zice Marcel Ciolacu

Zice altceva. Ori a redus aritmetica la cea de covrigărie, ori visează, ori vrea să-i mintă pe profesori.

Premierul a declarat la un interviu tv:

„Părerea mea, că vom depăși pentru prima oară, cu un buget direct, cu patru în față la educație şi cu cheltuielile indirecte în administrația locală. Eu cred că ajungem cu execuția la sfârșitul anului în jur de 6%, fiindcă aici este viitorul.”

Adică, prin bugetul de stat se va aloca peste 4% din PIB ministerului Educaţiei, iar cu contribuţia primăriilor, încă aproape 2% vor veni către Educaţie. În total 6%, visul de aur la care aspiră Educaţia de 15 ani!

În suma reală, dacă acceptăm că vom avea un PIB de 1700 miliarde lei, Educaţia ar primi, in opinia lui Ciolacu,  peste 100 miliarde lei! Măi să fie! Așa funcționau cifrele la covrigăria din Buzău?

Doar că acest PIB e calculat pe o creştere a economiei de 3,4%, deşi  creşterea a scăzut la noi şi în toată UE, astfel încât previziuni realiste spun că vom avea o creştere economică de cel mult 2%. Iar sumele pe care trebuie să le susţină statul în multe domenii sunt așa de mari, încât nici în vise nu putem spera la astfel de sume alocate Educației!

Cine poate crede toate aceste vise exotice ale premierului Ciolacu? Nimeni!

Ciolacu vrea să crească impozitele şi taxele, dar PNL se opune

Premierul Ciolacu vrea să ridice cota unică de la 10% la 16%, cât a mai fost, sau să treacă la impozitare progresivă. PNL şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă, spun că nu vor accepta trecerea peste linia roşie stabilită în partid, fără taxe şi impozite noi sau mărite. Şi atunci premierul Ciolacu nu va avea bani să onoreze toate promisiunile, de parcă ar avea banii în puşculiţa proprie, de care dispune cum vrea.

Premierul Ciolacu vrea să reorganizeze ministerele, dar le-a dat termen sfârşitul anului, după promovarea bugetului în parlament. De fapt trebuia să facă exact invers, întâi restructurări, apoi bugetul.

Scenariul posibil în evoluţia bugetului

Cel mai negru scenariu, de care Doamne fereşte să avem parte, are câteva aspecte. Nu că şi l-ar dori cineva, dar trebuie avut în vedere pentru a lua măsurile necesare combaterii lui.

-Nu primim banii de la UE, din cauza deficitului bugetar pe care nu suntem în stare să îl reducem.

-Eventuale creşteri de taxe şi impozite se mută în creşteri de preţuri la bunuri şi servicii, în creşterea inflaţiei şi evaziunii. PNL nu este de acord cu ele, şi ar putea pleca de la guvernare, situaţie în care Ciolacu şi-ar depune mandatul de premier.

-Manifestatii, greve şi demonstraţii pentru că nu sunt bani pentru creşteri de salarii şi pensii.

-Cel mai grav, România nu s-ar mai putea împrumuta la dobânzi rezonabile şi ar deveni nefinanțabilă. Ne-am duce cu căciulă în mână la FMI, cum am făcut în 2010.

O conducere înţeleaptă la guvern n-ar visa cai verzi pe pereţi, vise aiuristice cu creşteri de venituri ca în poveşti. Ne-am mai fript odată cu astfel de poveşti în 2023.

România nu este covrigăria din Buzău!

UPDATE

A aparut executia bugetara la 30 octombrie. Deficit 62,8 miliarde lei, 3,97% din PIB