Politicienii şi militarii au păreri diferite în privinţa unui posibil conflict militar în Europa. Cine are dreptate?

Discuţia despre un conflict militar în Europa, în care să fie antrenată şi România, a ajuns şi la noi. Militari de rang înalt susţin că trebuie să ne pregătim pentru un potenţial astfel de conflict, premierul Ciolacu zice că nu, este o aberaţie susţinerea militarilor.

Noul șef al Statului Major al Apărării, general-locotenent Gheorghiţă Vlad a declarat acum câteva zile:

„Populația din România, la fel ca întreaga populație din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat că și militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici.

Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi R. Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Cred că nu trebuie irosită nicio secundă. Este un moment T0 în care națiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populației”.

Premierul Marcel Ciolacu l-a contrazis vehement:

„România nu are niciun risc să fie angajată într-un război, România nu a fost niciodată mai sigură din acest punct de vedere decât este astăzi. Faptul că facem parte din NATO este foarte important și vedeţi ce desfășurare de forțe și militari din toată Europa și SUA sunt pe teritoriul României, poliție aeriană, deci haideţi să stăm liniștiți, că România nu va intra în niciun război. Chiar dacă e an electoral, cred că trebuie să fie o linie roșie cu anumite lucruri cu care ne jucăm și cu care nu ne jucăm”.

Cine are dreptate?

Principala întrebare este dacă Rusia va câştiga în Ucraina. America a încetat să mai ajute Ucraina, cel puţin nu transparent, din cauza opoziţiei Senatului american dominat de susţinătorii lui Trump. Mai mult, a crescut posibilitatea  ca Trump să intre în cursa pentru alegerile prezidenţiale din America şi, eventual, să le şi câştige. Ori nu mai este un secret pentru nimeni că Trump vrea să retragă America din NATO, să lase Europa fără sprijin militar, sau  să participe la apărarea Europei împotriva Rusiei contra unor avantaje în bani şi facilităţi enorme.

Aşa se face că mai mulţi militari de rang înalt din Europa avertizează guvernele că trebuie să se pregătească să lupte cu Rusia pe cont propriu, fără participarea Americii.

Şeful Statului Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a făcut apel la "antrenarea şi echiparea unei armate a cetăţenilor" în faţa riscurilor de conflict, citând ca exemplu măsurile luate de o serie de ţări europene pentru a se consolida în faţa "ameninţării ruse".

Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a declarat şi el:

„Avem nevoie de actori publici și privați să își schimbe mentalitatea, pentru a trece de la o eră în care totul era planificabil, previzibil, controlabil și concentrat pe eficiență la o eră în care orice se poate întâmpla orice în orice moment”.

Carl-Oskar Bohlin, ministrul suedez al Apărării:

„Intenția mea principală nu este să sperii, ci mai degrabă să conștientizăm situația. Caut să deschid o ușă, adesea blocată și aglomerată de cerințele și provocările vieții de zi cu zi. O ușă pe care mulți suedezi probabil au ținut-o închisă toată viața. O ușă către un spațiu în care ne confruntăm cu o întrebare importantă: ce vei face dacă izbucnește războiul?”

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius:

„Trebuie să ne obișnuim din nou cu ideea că ar putea exista o amenințare de război în Europa” și asta „înseamnă că trebuie să ne pregătim pentru război, că trebuie să fim capabili să ne apărăm și să pregătim Bundeswehr și societatea pentru acesta”.

„Experții noștri se așteaptă ca, în cinci până la opt ani, să existe o perioadă în care acest lucru poate deveni posibil”. „De asemenea, trebuie să fim capabili să purtăm un război”

În toate declaraţiile oficialilor militari se întrevede grija că, dacă Trump ajunge preşedinte, Europa rămâne pe cont propriu în situaţia escaladării conflictului cu Rusia.

Va câştiga Rusia războiul cu Ucraina?

Până de curând credeam şi eu că nu e posibilă  o victorie a Rusiei în războiul cu Ucraina. Dar armata ucrainiana, rămasă fără ajutor occidental, nu are cum să ţină piept Rusiei, cu o populaţie de trei mai mare, cu bogăţii naturale imense şi cu o armată mai bine înzestrată logistic şi cu echipamente militare de aviaţie, marine şi terestre.

Astăzi la Bruxelles se joacă soarta ajutorului militar de 50 de miliarde de euro, destinat Ucrainei, şi la care Viktor Orban, premierul Ungariei, se opune vehement, având şi drept de veto în Consiliul European. Nu este încă clar dacă UE reuşeşte să găsească o cale pentru a evita veto-ul lui Orban. Dacă nici acest ajutor important nu ajunge în Ucraina, războiul ar înclina balanţa în favoarea Rusiei.

Ce se întâmplă dacă Rusia câştigă războiul cu Ucraina?

Rusia va instala un guvern marionetă la Kiev, şi va intra în posesia tuturor bogăţiilor naturale al Ucrainei, zăcăminte metalifere, producţia de grâne, centrale nucleare, etc.

Dacă nu imediat, ci după câţiva ani, Putin va „pedepsi” ţările care au luat partea Ucrainei, începând cu Republica Moldova, Polonia, România. Putin nici nu a ascuns că doreşte refacere URSS, o nouă ordine mondială, în care Rusia să fie un pol de putere important, deşi economic, financiar, comercial, tehnologic, nu ar avea de ce să ceară rolul de pol de putere mondial.

Există şi argumentaţia inversă. Rusia nu are o putere militară care să învingă NATO, aflată în posesia unor capabilităţi  militare care să anihileze armata rusă în câteva zile.

Nu este clară atunci reacţia militarilor occidentali care cer o pregătire şi eforturi speciale,  în perspectiva unui atac rusesc în Europa.

Cazul României

A ajutat Ucraina în multe moduri posibile, cu armament şi căi de export a cerealelor ucrainene. România nu s-a lăudat pe faţă cu ajutorul acordat Ucrainei, aşa că nu se cunoaşte până la ce nivel a ajuns acest ajutor.

România este extrem de expusă la atacuri ruseşti, dacă Putin reuşeşte să ocupe Ucraina. Activarea art 7 din Tratatul NATO, nu este clar până la ce nivel, ridică imediat conflictul cu Rusia la nivelul NATO. Este posibil ca trupe NATO să se alăture României pentru un răspuns „proporţional” la atacurile Rusiei, şi nu să încerce anihilarea din prima zi a centrelor de comandă şi control militar ale Rusiei. Până să vină trupele regulate NATO, alături de cele ale României, în condiţiile unei infrastructuri de transport deficitară, România trebuie să facă singură faţă atacurilor armatei Rusiei.

O problemă la fel de grea este comportamentul României în cazul invaziei ruseşti în Republica Moldova, care nu are nici pe departe resursele Ucrainei pentru a se opune unei astfel de invazii. Republica Moldova nu este stat NATO, dar poate sta România cu braţele încrucişate când fraţii noştri de peste Prut sunt măcelăriţi de armata rusă?

În loc să îndemne populaţia să stea liniştită, Ciolacu ar trebui să asculte argumentele şi analizele experţilor militari de rang înalt, care lansează avertismente şi cer pregătirea Europei pentru un posibil conflict cu Rusia, mai ales în ipoteza, credibilă acum, că Trump va ajunge preşedintele Americii în toamnă.

LE

Consiliul European a votat, in unanimitate, ajutorul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.