
PNL riscă să devină irelevant politic dacă nu-şi schimbă candidatul la prezidenţiale
14Poza de moment a candidaturilor la prezidenţiale este dată de Remus Ștefureac, directorul INSCOP, într-un recent interviu.

INSCOP este credibilă pe piaţa instituţiilor de sondare a tendinţelor electorale pentru că în anii din urmă predicţiile ei s-au apropiat cel mai mult de scorurile reale ale partidelor şi candidaţilor.
Iată cum se prezintă tabloul candidaturilor după evaluările INSCOP:
Mircea Geoană trece de 20%.
Marcel Ciolacu 17-19%
Elena Lasconi 15-16%
George Simion şi Diana Șoșoaca 13-14%
Nicolae Ciucă sub 10%
Clasamentul este credibil, Geoană se bucură de aura de „independent”, de cunoştinţele şi relaţiile în politica externă şi la NATO. Ori exact acestea sunt atribuţiile preşedintelui României.
Geoană are păcatele lui, nu puţine, care vor fi prezentate în lunile ce vin de către presa independentă.
Marcel Ciolacu are în spate un activ de partid puternic şi unit de banii pe care îi primeşte de la bugetul de stat. Mai nou, Ciolacu reînvie fondul de rezervă al premierului, din care dă bani cui vrea „muşchii” lui, dincolo de legea Bugetului de stat.
Elena Lasconi merge pe un trend ascendent, doar notorietatea sa nu este la cote maxime. Restul candidaţilor se află de mult timp pe „platou” şi trebuie să prezinte dovezi şi argumente explozive să avanseze peste nivelul la care se află acum.
Situaţia din PNL este „opera” lui Iohannis
Poziţia neschimbată a lui Nicolae Ciucă, sub 10%, este rezultatul acţiunilor şi politicii lui Iohannis. A condus PNL de la Cotroceni, l-a pus premier şi şef de partid pe Cîțu şi pe Ciucă. Amândoi nepotriviţi pentru asemenea funcţii, pentru că nu erau şi nu sunt oameni politici în sensul cunoscut în România.
Nici nu ne aşteptam mai mult de la Iohannis, care a făcut şi gafa incredibilă de a se autopropune şef la NATO, după care a rămas fără nicio funcţie relevantă la nivel european. Nimeni nu mai credea in capacitățile sale de a înțelege politica înaltă.
România Educată a lăsat învăţământul încremenit în tiparele de acum 50 de ani, deşi altele sunt provocările la care trebui să răspundă acum, date de etapa de evoluţie a societăţii.
Scenariul de după alegeri
Aşa cum stau lucrurile acum, în turul al doilea la prezidenţiale vor intra Geoană şi Ciolacu. Geoană va câştiga preşedinţia, iar prezenţa în turul al doilea a lui Ciolacu va creşte şi scorul PSD la parlamentarele ce au loc la o săptămână după primul tur al prezidențialelor. În dauna PNL, care îşi va vedea mult diminuat scorul la parlamentare, în perspectiva că nu mai are relevanţă în plan politic.
Geoană îl va numi premier pe Ciolacu, propus la desemnare de către partidul câştigător. Cu ce majoritate? Posibil şi cu a PNL, care va primi câteva posturi de miniştri, posibil irelevante. Şi cu UDMR, care va primi şi el un post, două, de miniştri. Pentru stabilitatea şi bunăstarea poporului român, PNL şi UDMR se vor „sacrifica”.
În ce hal este economia şi stabilitatea macrobugetara a României, relaţia cu CE, după perioada în care Ciolacu a fost premier, ne spun economiştii şi cifrele. Deficitul bugetar în 2024 se duce chiar spre 8% din PIB, datoria externă a urcat până la 52,5% din PIB, se închid zilnic numeroase firme pentru că nu fac faţă cheltuielilor şi dărilor către stat.
Blocarea fondurilor europene pentru România va reprezenta bomboana pe coliva mandatului de premier al lui Ciolacu, dar probabil, el va conduce guvernul României până când situaţia economică îi va exploda în faţă, ca în 2010: nu va mai avea bani de pensii şi salarii bugetare. Nu poţi trăi la infinit din împrumuturi pentru ca investitorii constat că nu ai de unde le returna.
Împrumuturile sunt ca un bulgăre de zăpadă. Cu cât te împrumuţi mai mult, cresc dobânzile şi ratele, şi trebuie să te împrumuţi şi mai mult. Dacă CE ar fi de acord să ne reducem deficitul în 7 ani, România, adică noi, ar plăti numai dobânzi 600 de miliarde de lei. Bani suficienți pentru toate autostrăzile necesare României. Dar Ciolacu nu înţelege toate aceste realităţi, din experiența de covrigar.
Cu un parlament dominat de PSD, cu un preşedinte, Geoană, care nu se bagă peste politica economică pentru că nu îi intră în atribuţii, cu Ciolacu premier, şi cu PNL irelevant pe scena politică, cam acesta este scenariul care ne aşteaptă.
PNL mai are o şansă: schimbarea candidatului la prezidenţiale
Ar trebui că şefii PNL, inclusiv Ciucă, să înţeleagă că scorul de sub 10% pe care îl are candidatul său acum nu are cum să-l ducă în turul al doilea. Şi scenariul va fi cel descris mai sus.
Timpul e scurt, şi nici posibili candidaţi din partea PNL nu sunt mulţi. Cu un candidat PNL intrat în turul al doilea, altfel ar sta lucrurile. PSD, adică Ciolacu, nu ar câştiga preşedinţia cum n-a câştigat-o în ultimii 20 de ani. Pentru că electoratul anti PSD este mai mare decât cel pro PSD. Dacă totuşi Ciolacu ar câştiga preşedinţia, PNL ar putea emite pretenţii la funcţia de premier, pentru că nu ar fi de acceptat ca PSD să aibă şi funcţiile de preşedinte şi cel de premier. Nu ar avea majoritate parlamentară fără PNL, iar scorul PNL la parlamentare ar fi mai bun.
Întrebarea este la cine să apeleze PNL pentru a-l înlocui pe Ciucă? Ciucă are statura, cultura şi educaţia de militar. Să execute ordinele preşedintelui, nu să-şi asume decizii personale.
Trei nume, cel puţin, sunt posibili candidaţi mai buni decât Ciucă: Siegfried Mureşan, Ilie Bolojan şi Emil Boc.
Aceştia au refuzat în trecut să-şi asume funcţii înalte în statul român, au şi câştigat le alegerile locale funcţii în comunitățile lor, iar Mureşan are o poziţie foarte bună la nivel european. Totuşi, faţă de situaţia limită în care se găseşte PNL, faţă de situaţia limită a României, cu un Geoană preşedinte de tip Iohannis, fără să se implice unde nu are atribuţii directe, soarta economică a României, în special bugetul, va rămâne pe mâinile PSD-Ciolacu. Cu consecinţele pe care le vedem acum.
Poate ca aceste argumente să-i convingă pe unul din cei trei membri PNL să facă pasul în faţă şi să-şi asume candidatura la preşedinţie. Altfel, soarta Greciei ne aşteaptă şi pe noi.