Pierderea banilor din PNRR, un „cutremur” pentru situaţia economică şi financiară a României. Tranşa a doua din PNRR a fost blocată

Bugetul României din 2023, proiectele de investiţii, de dezvoltare locală şi instituţională se bazează pe banii care ar urma să vină de la CE prin PNRR. Circa 30 de miliarde de euro în următorii patru ani.

FOTO Shutterstock

Conform informaţiilor G4Media.ro, tranşa a doua din PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro a fost blocată la Bruxelles, din cuza neînţelegerilor dintre CE şi guvernul României privind reforma pensiilor și nerealizarea jaloanelor având ca termen trimestrul IV 2022.

Ceea ce era de prevăzut, se întâmplă. Guvernul şi Parlamentul României nu vor să aplice reformele prevăzute de PNRR, pentru că şi-ar ostiliza clientela politică, iar primarii sunt importanţi în viitoarele alegeri din 2024.

A existat un schimb de scrisori între Guvernul României şi CE, secretizate de guvern

Comisia Europeană a transmis la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare Guvernului României prin care avertizează asupra marilor restanțe în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat pentru G4Media.ro o mai multe surse politice.

Tot acest schimb de scrisori rămâne un secret de serviciu, cum explică Marcel Bolos, ministrul Fondurilor Europene. Bolos invocă o declaraţie a lui Marcel Ciolacu privind secretizarea acestor scrisori în România, dar nimeni nu ştie pe ce bază legală are loc secretizarea.

Marcel Bolos: „Procedurile care privesc corespondența dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministerele de linie referitoare la răspunsurile la observațiile pe care le-a avut Comisia Europeană pentru diversele capitole cuprinse în cadrul PNRR, acestea sunt secret de serviciu, așa cum domnul președinte Marcel Ciolacu a anunțat acest lucru. România ar putea fi singura ţară care are secretizate detaliile legate de PNRR, spune Boloș.

Şi europarlamentarul Dragoş Pîslaru cere Guvernului României desecretizarea acestei corespondenţe, într-un răspuns pentru G4Media:

Ca să ne lămurim, solicit publicarea scrisorilor schimbate de Comisia Europeană și Guvern pe tema reformelor din PNRR de la începutul anului încoace. Și acolo vom vedea răspunsul dur al Comisie și cel lipsit de competență al Guvernului”.

Pîslaru a precizat că sunt deja trei luni de întârziere în ce privește eliberarea tranșei a doua, în valoare de 3 miliarde de euro. ”Noi acum trebuia să ne ocupăm de transă 3, însă nici cea de-a doua nu a fost finalizată”, mai spune Pîslaru.

În situaţii similare legate de Ungaria şi Polonia, CE a arătat că nu se joacă, nu admite derogări şi blochează banii dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de PNRR.

A doua cerere de plată, cea din decembrie

În valoare de 3,2 miliarde de euro, blocată deja de CE, avea ca jaloane obligatorii:

-Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Jalon 2);

-Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (Jalon 213);

-Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiției (Jalon 430);

-Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente tehnologice și resurse în scopuri educaționale online și pentru a asigura un impact durabil al investițiilor propuse Responsabil: Ministerul Educației (Jalon 477);

-Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114);

-Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 97);

-Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalități) pentru construcția, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 456);

-Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanţă serviciilor de cloud pentru administrația publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Jalon 144).

Subiectul fierbinte pentru PNRR, reforma pensiilor din România

Potrivit informațiilor G4Media.ro, Comisia Europeană nu este de acord cu formula de compromis la care a ajuns coaliția PNL-PSD în ce privește reforma pensiilor, potrivit căreia pensiile militarilor (armată și servicii de informații) nu vor fi calculate după principiul contributivității. Comisia, susținută de această dată de Banca Mondială, solicită ca toate pensiile, fără excepție, să fie calculate potrivit principiului contributivității.

Ultima variantă venită de la Banca Mondială pentru calcularea pensiilor militarilor și polițiștilor prevede următoarea formulă de calcul: 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră. Formula nu este agreată, bineînţeles, de polițiști și militari. Mai sunt şi deciziile CCR, care interzic Guvernului şi Parlamentului să se atingă de pensiile speciale ale magistraţilor. Între banii europeni, şi deciziile CCR, ce este mai important pentru România? E clar. Ori facem ce scrie în PNRR privind reforma pensiilor, ori pierdem toţi banii din PNRR. Reforma pensiilor este prevăzută pentru a treia cerere de plată, în luna mai.

PSD vrea renegocierea PNRR

Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, crede altceva, într-o intervenţie în Parlamentarul European:

”Astfel, dacă un stat membru poate demonstra impactul generat de războiul din Ucraina, de inflație sau de fluxurile comerciale globale, acesta va putea modifica atât proiectele, cât și reformele din plan, până la data de 30 aprilie anul acesta. De aceea cred că România trebuie să îşi propună o optimizare mai amplă a PNRR în aşa fel încât toate țintele şi obiectivele să fie realizate”.

Întrebat într-un interviu dacă sunt jaloane care nu se pot renegocia, Marcel Boloş a răspuns: “Sunt reformele de bază care nu se pot renegocia, între acestea sunt cele care privesc reforma sistemului public de pensii, care sub nicio formă nu poate face obiectul renegocierii sau ajustărilor de Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

PSD este clar deranjat de faptul că PNRR, negociat de Cristian Ghinea, strică „ploile” politicii dâmboviţene. În care clientela politică a unui partid trebuie răsplătită cu pensii speciale, cu salarii nesimţite, pentru aportul adus partidului în menţinerea la putere şi câştigarea alegerilor. De aceea şi doreşte să renegocieze PNRR, în ciuda faptului că ministrul Fondurilor Europene spune că sunt şi prevederi nenegociabile.

Blocarea fondurilor europene dă peste cap „rotativa” din mai

Este clar ca viitorul guvern, instalat după rotativa din mai, ar putea fi lovit unde-l doare mai tare, prin blocarea banilor veniţi prin PNRR. Tot bugetul de stat a fost construit inclusiv cu aceşti bani, administraţiile centrale şi locale îi aşteaptă cu buza arsă, altfel nu pot fi demarate proiectele promise, clientela politică aşteaptă şi ea să se înfrupte din banii PNRR pentru a se implica în câştigarea alegerilor din 2024.

Marcel Ciolacu a şi spus-o, cu subiect şi predicat, într-o şedinţă a PSD, conform unui lider PSD care a dorit să-şi păstreze anonimatul:

„Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”.

În caz contrar, PSD se retrage din Coaliţie. Fără premierul prevăzut în Acordul de guvernare nu văd cum ar mai rămâne PSD la guvernare.

Mai sunt doar două luni, martie şi aprilie pentru a rezolva jaloanele cerute de PNRR sau, în caz contrar, vom pierde banii din PNRR. În caz extrem, s-ar putea bloca întregul PNRR, pentru că cei de la Bruxelles nu se joacă cu astfel de lucruri.

În ciuda evidenţei importanţei banilor din PNRR, Guvernul şi Coaliţia nu par că realizează „cutremurul” politic, economic, financiar, social, care ar putea veni din blocarea acestor bani.