Personalitatea teroriștilor și profilul teroristului sinucigaș

În contextul evoluțiilor tragice generate de atacurile teroriste antiisraeliene fără precedent ale grupării Hamas din Fâșia Gaza, prezentăm în continuare prima parte a unui articol dedicat problematicii terorismului (tip de personalitate și profil). În partea doua a materialului vom trece în revistă profilul teroriștilor de tip „lupi singuratici” care au acționat în Israel în perioada recentă (LARICS).

Terorismul prin formele sale de manifestare, de acţiune, prin urmele pe care le lasă la nivelul societăţii, a devenit o ameninţare complexă. Acest tip de manifestare a schimbat modul în care au loc conflictele, punând state care se confruntă cu terorismul în a-şi adapta metodele la noua realitate.

În acest nou mediu tensionat, realizarea portretului teroristului este făcută prin studierea mai multor elemente ce ţin de acesta: elemente biografice, dezvoltarea psiho-socială şi emoţională, relaţionarea acestuia cu mediul de provenienţă şi nu în ultimul rând cu mediul exterior.

Atentatorii individuali, numiţi în literatura de specialitate „lupi singuratici”, sunt cel mai greu de identificat de către forţele de ordine. Religia, cultura şi ideologia mediului din care provin îşi pun amprenta asupra lor. Copiii care trăiesc într-un mediu care glorifică sacrificiul suprem (cazul palestinienilor este exemplar din acest punct de vedere) sunt puternic îndoctrinaţi, iar când aceştia ajung la o anumită vârstă, decizia de a deveni martir devine una normală.

Martirajul devine un mod de a crea o impresie puternică în media, dar în acelaşi timp acest act devine şi un model de urmat pentru alte persoane din comunitate.

Din perspectivele atentatorilor individuali, în cazul palestinienilor, și nu numai, factorul care îi împinge în a lua astfel de decizii este determinat în special de umilinţele îndurate și de crearea unei culturi a umilinței care reprezintă un sol fertil pentru terorism. De la înfiinţarea statului Israel un sentiment acut de ruşine s-a instaurat în lumea arabă, arabii considerând moartea în demnitate o cauză nobilă şi refuză să trăiască în ruşine. Fiind inferiori din punct de vedere militar adversarului, atentatele sinucigaşe sunt considerate cea mai bună formă de opunere a rezistenţei la ocupaţie.

Personalitatea teroriştilor

Formarea personalităţii teroristului şi a portretului său social-psihologic are loc ca rezultat al convergenţei a trei determinante importante ale dezvoltării personalităţii, şi anume: mediul sociocultural (demografia, studiile, religia, apartenenţa naţională etc.), mecanismele neconştientizate ale dezvoltării personalităţii (psihodinamica comportării şi comunicării, reflexele psihologice de autoapărare etc.); formarea orientării teroriste (motivele conştientizate, valorile (inclusiv religioase) etc.).

Un rol în dezvoltarea personalităţii îl are şi mediul sociocultural care determină orientările de bază ale personalităţii. În a deveni membrul unei organizaţii e nevoie a fi parcurse mai multe procese precum: includerea individului în noul mediu social și asimilarea de către individ a noilor norme sociale şi de grup.

„În rândul teroriştilor sunt şi foarte mulţi adolescenţi minori care participă activ în terorismul naţional şi religios. Generaţia tânără, datorită infantilităţii intelectuale şi morale, cade uşor în cursa naţionalismului radical, a ideilor sociale şi religioase S. Sukiasyan, History of the disease of civilization, 2005).

În activitatea teroristă, de regulă, sunt antrenate persoane sănătoase fizic şi mintal, însă care au anumite particularităţi psihologice (deseori căpătate). Ele ţin în primul rând de respingerea celor care gândesc altfel şi de orientarea spre lupta cu ideologia şi religia străină, etc. O astfel de poziţie este condiţionată de nivelul scăzut al studiilor şi al conştiinţei juridice al membrilor organizaţiilor teroriste.

„Liderul unui astfel de grup terorist are o inteligenţă peste medie şi este capabil să estimeze costurile şi mai ales câştigurile unor astfel de acţiuni. Prin personalitatea sa deschisă, fiind o persoană sociabilă, cooptează cu uşurinţă nenumăraţi discipoli pe care cu siguranţă îi va convinge că scopurile organizaţiei vor fi pe primul plan şi vor fi obligaţi, pentru binele lor şi al grupării, să folosească orice metode (violenţă, sinucidere) pentru a duce planul la bun sfârşit” (R. Coșea, Terorismul suicidar, 2015). În majoritatea cazurilor, liderul este un individ carismatic, carismă ce îl ajută în a-i convinge pe cei din jurul său de corectitudinea acţiunilor întreprinse şi de necesitatea alăturării unui novice ca adept al organizaţiei. Liderii apelează deseori la citate religioase pentru justificarea crimelor şi violenţelor, pentru a-şi finaliza scopurile, fie cele religioase, financiare sau politice.

„Grupările teroriste asigură membrilor, sentimentul de apartenenţă, sentimentul de putere şi în unele cazuri şi nevoia de răzbunare după moartea unui membru al familiei, sau răzbunarea unei întregi societăţi, pentru că a fost dur lovită şi exploatată.

În astfel de organizaţii discreditarea liderilor, diminuarea puterii acestora poate fi cea mai bună metodă pentru ca acestea să fie dezbinate, iar noile recrutări să fie stopate”. O influenţă semnificativă la săvârşirea infracţiunilor o au trăsăturile moral psihologice ale teroriştilor.

Printre „calităţile” personalităţii teroriştilor sunt: sadismul; impertinenţa; cruzimea; agresivitatea; spiritul răzbunător; cinism; egoism; maximalism; intoleranţa extremă faţă de ideile altora; renunţarea la normele social-juridice general acceptate în societate; lipsa înţelegerii valorilor vieţii; tendinţa spre autoafirmare şi autoritate; predispunerea spre violenţă şi un comportament riscant; incapabilitatea de a compătimi alte persoane; autojustificarea acţiunilor săvârşite; impulsivitate sporită.

În afară de aceastea, pericolul social al personalităţii teroristului este condiţionat de: credinţa oarbă în justeţea ideologiei sale şi respingerea altor opinii; fanatism, adică concentrare exclusivă asupra unor idei şi principii.

Viziunea teroriştilor asupra lumii reprezintă mai curând o fotografie alb-negru fără nuanţe. Lumea conştiinţei extremiste este divizată în binele absolut şi răul absolut. Una din cele mai periculoase trăsături ale personalităţii teroristului este faptul că pentru el viaţa persoanei nu are valoare (Investigator, 1998, No. 9.), respingând dreptul de bază al omului, şi anume dreptul la viaţă”.

Prin aceasta se manifestă atitudinea deosebită a teroristului faţă de moarte: el este atras de moarte, de distrugere şi autodistrugere, el nu preţuieşte viaţa, permanent este cu gândul la moarte, iar deseori chiar doreşte să moară pentru a-şi atinge scopurile. Anume o astfel de stare lăuntrică îl călăuzeşte pe terorist spre comiterea actelor teroriste prin autolichidare şi autosacrificare (teroriştii kamikaze).

Motivaţia teroristă

Motivaţia teroristă este procesul psihologic iniţiat de o anumită nevoie religioasă, politică, teritorială, intelectuală, etnică şi culturală care conduce la realizarea unei activităţi cu rol de satisfacere a acelei nevoi. Motivaţia este forţa psihologică care avertizează şi direcţionează comportamentul teroristului. Stă în spatele persistenţei comportamentului deviant influenţând substanţial demersurile criminale cu preţul vieţii, reprezentând astfel voinţa de afiliere sau instinctul de afiliere pentru o grupare teroristă dar şi voinţa de semnificaţie religioasă, politica, intelectuală, etnică şi culturală.

Presiunea grupului versus liber arbitru

Pentru persoanele normale din punct de vedere psihic, aderarea la o anumită versiune/interpretare a religiei islamice devine atrăgătoare deoarece apelează la sentimentul de datorie pe care îl are fiecare musulman (referitor la războiul împotriva necredincioșilor) și recompensa ce urmează a fi primită (în cazul martirajului).

Familiile celor care și-au sacrificat viața în diferite acțiuni teroriste sunt onorate și de cele mai multe ori primesc și recompense financiare. Deși sinuciderea nu este acceptată în Coran, cei care aleg să moară în numele lui Allah devin martiri, protejând în acest fel adevărata credință.

Profitând de mediul social din care provin (comunități sărace cu un nivel de educație scăzut) și de nivelul de frustrare acumulat, organizațiile teroriste recrutează adepți încă de la vârste foarte fragede, astfel încât îndoctrinarea  să poată fi realizată cu ușurință.

O bază pentru recrutarea de noi adepți o reprezintă și categoria populației șomere sau a indivizilor alienați social, cu diferite grade de  educație, dar care au un grad scăzut al încrederii în sine. Nivelul scăzut al încrederii în forțele proprii e alimentat de nivelul redus al integrării în societate  precum și de sentimentul de ratare.

Specific ideologiei grupărilor teroriste este transferarea responsabilității morale unei surse din exterior și promovarea unor comportamente care pun în valoare grupul în detrimentul mediului exterior. Ideologia noi versus ei, buni versus răi și realizarea unei procesări selective a informațiilor întăresc opiniile și aptitudinile formate în înteriorul grupărilor.

Beneficiind de influență asupra adepților, gruparea teroristă pretinde necesitatea respectării regulilor proprii, oferind la schimb acel sentiment de apartenență (ce lipsește subiectului) și un sistem de valori nou, care ajută la redefinirea individului.

Statutul de terorist devine noua identitate a celor care au probleme în a-și găsi propriul rol în viață, conferindu-le sentimentul de apartenență, putere, statut social, resurse materiale și sociale. Prin acceptarea noului statut, vechile valori sociale devin injuste fiind înlocuite cu cele ale grupului.

Cu cât radicalizarea este mai puternică și mai bine înrădăcinată în psihicul teroristului, indentitatea individuală este înlocuită cu identitatea colectivă, cea de grup.

Încercarea de a convinge o persoană să renunțe la aceste activități violente, este un proces foarte dificil deoarece implică renunțarea acestuia la identitatea colectivă ( cea a grupului de apartenență). Presupune oferirea unei soluții alternative, care să corespundă aspirațiilor individului, lucru greu de realizat.

Abilități și trăsături psiho-comportamentale

Teroristul este o persoană aparte, o persoană care produce teroare. Definitorii lui sunt: caracterul acestuia, cruzimea, lipsa empatiei, stăpânirea de sine, capacitatea de a rămâne pe poziție în situații limită și cu un factor de risc ridicat. In momentul în care comit atentate aceștia reușesc să rămână concentrați asupra cauzei, să iși ducă la îndeplinire sarcina, dovedind o capacitate psihică ridicată.

Aceste abilități se dezvoltă prin antrenamente și instruire, o îndoctrinare religioasă și ideologică, care are ca scop final atragerea totală a teroristului de partea cauzei grupării și fanatizarea acestuia. Teroriștii musulmani sunt descriși prin cruzimea, lipsa empatiei și capacitatea lor de a se sacrifica pentru idealurile proprii sau de grup.

            Cei implicați în comiterea atentatelor prezintă următoarele aptitudini:

·         identificarea rapidă a problemelor ;

·         flexibilitate în gândire și rezolvarea problemelor;

·         orientare spațială bună;

·         asimilarea ușoară a informațiilor;

·         atenție selectivă;

·         rapiditate în reacții;

·         un bun management al timpului;

·         rezistența fizică și psihică;

·         dexteritate.

Aspectul fizic

Teroriștii au un aspect comun, ceea ce îi face să nu iasă în evidență, respectând regulile până iși ating obiectivele. Se imbracă și vorbesc normal, uneori învățând limba celor pe care îi vizează, pentru a nu produce suspiciuni.

Vârsta

Media de vârstă a membrilor este cuprinsă între 22 și 31 de ani iar cea a conducătorilor  între 45 și 55 de ani. În cazul recrutărilor se optează pentru minori proveniți din medii defavorizare cu vârste cuprinse între 12-16 ani.

Sexul

Terorismul este o activitate destinată în principal bărbaților. Aceștia sunt cei care execută misiunile, femeile având, de cele mai multe ori, un rol de suport.

Starea civilă

Se optează pentru persoanele necăsătorite, acestea fiind mai flexibile, mobile și dau dovadă de un devotement total față de cauză. Lipsa unei familii îi face mai fideli cauzei.

Mediul de proveniență

Operațiunile teroriste presupun familiarizarea cu mediul de operare. Se preferă persoane care cunosc zona în care urmează să se acționeze și să corespundă specificului oganizației din acea zonă.

Nivelul de instruire/educație

Dacă inițial nivelul educației teroriștilor era unul scaăut, în prezent se observă o creștere a nivelului de instruire. De multe ori aceștia au studii universitare, universitățile devenind medii de recrutare.

Statulul social și ocupația

Adepții sunt în general din clasa săracă și medie a societății. Aceștia pot face parte din rândul celor care au decis să se convertească la Islam sau sunt descendenți musulmani. Au locuri de muncă comune, de multe ori sub nivelul lor de calificare și nu ies în evidență, ceea ce le permite o anumită mobilitate în desfășurarea viitoarelor acțiuni teroriste.

Atentatorul terorist sinucigaș

Atentatorul sinucigaș modern este o persoană care comite un atac violent, într-o stare conștientă de sine, motivat politic, social sau religios. Teroristul sinucigaș iși alege singur locația și ora, astfel încât acțiunea sa să poată avea cât mai multe victime și pagube,un cât mai mare impact asupra societății. Moartea atentatorului constituie cheia succesului atentatului. Naționalismul și radicalismul religios au un rol foarte important în terorismul sinucigaș, devenind un act rational.

Cultura martirajului joacă un rol important în cadrul grupărilor palestiniene, unde religia, ideologia și cultura sunt foarte importante. Sacrificiul suprem al palestinienilor este văzut ca un act de glorie, iar cei care comit atentate sinucigașe rămân pentru cei din comunitate drept exemple de urmat.

Teroriștii sinucigași nu prezintă antecedente criminale. Ei comit aceste fapte pe un fond religios, sperând să primească recunoasterea cuvenită ( atât pentru ei în calitate de martiri cât și pentru familiile rămase în urmă) și recompensele promise.

Sunt dispusi în a deveni martiri în încercarea lor de a-și îndeplini aspirațiile și de a lupta pentru păstrarea tradițiilor și identității comunității din care fac parte.

Sunt motivați în comiterea acestor acțiuni de: atragerea atenției asupra unei cauze, recompensele promise, răzbunarea personală a unor cunoscuți, angajamentele luate și cosiderațiile religioase.

Deoarece comunitățile palestiniene sunt inferioare din punct de vedere militar forțelor de ordine israeliene, atentatele sinucigașe devin forma lor de manifestare a disperării. Se constată și o susținere ridicată din partea populației, astfel de manifestări devin modele de urmat pentru generațiile următoare în lupta lor de rezistență la ocupație.

Folosindu-se de rolul pe care îl poate juca în comunitate și de presiunea exercitată de către forțele de ordine israeliene, organizația  teroristă reusește să iși manipuleze adepții.

Aceasta este activă în toate etapele, de la planificarea, alegerea candidatului și până la alegerea țintelor. Cel care a fost desemnat să ducă la final misiunea,  realizează înainte un mesaj video, fiind înconjurat de toate simbolurile organizației, prin care iși motivează gestul.

Pentru a le menține moralul ridicat celor care au fost aleși să comită atentate și ai impiedica pe aceștia să se răzgândească, organizația teroristă se bazează pe cultura glorificării atentatelor și a martirilor.

Îndoctrinarea atentatorilor sinucigași este realizată de o persoană cu autoritate din grupare, pe teme naționaliste și religioase, urmărindu-se creșterea motivației și determinării îndeplinirii misiunii.

Angajamentul grupului stimulează coeziunea candidaţilor la operaţiuni sinucigaşe, prin loialitatea reciprocă de a duce la bun sfârşit atentatul

Loialitatea personală este garantată, în principal, de mesajele video ale atentatorului, în care acesta își ia angajamentul ducerii misiunii la îndeplinire.

Portretul teroristului sinucigas:

·         persoane fără obligații cu vârsta medie de 22 ani;

·         peste 90 % sunt necăsătoriți;

·         predomină bărbații, femeile având rol de suport;

·         nivelul de pregătire al teroriștilor a crescut în ultima perioadă, o parte dintre ei având studii superioare;

·         predomină persoanele naive, cu predispoziție la depresie și sinucidere, credule.

Deși în zona occidentală atentatele sinucigașe teroriste sunt condamnate, provocând un număr mare de victime, în grupurile de apartenență ale teroriștolor, aceste manifestări duc la o mai mare coeziune a grupului și la o creștere a moralului acestora.

Reușita atentatelor are efecte psihologice deosebite la nivelul populației (comunităților din care provin teroriștii), atrage noi adepți iar obiectivele oraganizațiilor capătă o mai mare valoare. Atentatele sinucigașe sunt mai avantajoase din punctul de vedere al costurilor corelate cu pagubele produse asupra inamicilor.

Loredana Brumă este absolventă a Masterului de Studii de Securitate de la Universitatea din București.