Pauză în reglementarea tehnologiei: un apel la rațiune

O dată la câteva luni, Bruxelles-ul pare să-și redescopere misiunea de a „repara” sectorul tech. Ultima găselniţă ? Uniunea Europeană doreşte oprirea temporară a aşa-numitelor  „modele fundamentale”, referindu-se la acele sisteme de inteligență artificială la scară largă care contribuie la orice , de la instrumente de productivitate până la cercetarea medicală. Poate părea o mișcare prudentă și responsabilă. Dar, de fapt , este încă un exemplu al instinctului birocratic european de a opri inovația înainte de a înțelege cu adevărat ce se întâmplă.

Uniunea Europeană nu suferă din lipsa regulilor, ci din excesul lor. Legea privind Inteligența Artificială (AI Act) ar fi trebuit  să ofere un cadru stabil pentru dezvoltarea responsabilă a AI-ului. În schimb, s-a transformat într-un punct de plecare pentru și mai multe restricții. Speriată de ritmul accelerat al modelelor precum GPT-4 de la OpenAI sau Gemini 1.5 de la Google, o parte dintre decidenţi doresc  acum să oprească complet inovația, cel puțin până când vor simți că dețin în continuare controlul politic.

Ingheţarea progresului este paralizie, nu leadership prudent. . În timp ce Europa ezită, restul lumii accelerează. Costul inacțiunii nu este teoretic. Se vede deja în exodul de cercetători și dezvoltatori care aleg țări mai prietenoase cu inovația.

Așa cum am mai menţionat în EU TechLoop, nu toate statele membre ale UE sunt de acord cu această ezitare. Unele țări baltice și scandinave se opun presiunii de a urma abordarea impusă de Bruxelles. Guvernele lor, mai agile și mai prietenoase cu inovația, alături de asociații tech influente, promovează o altă direcție, una în care flexibilitatea, experimentarea și încrederea în expertiza locală au un rol esențial. Mai mult, la începutul acestei săptămâni, zeci de startup-uri și firme de capital de risc au cerut Comisiei Europene să amâne implementarea AI Act, așa cum a relatat Egle Markeviciute de la Consumer Choice Center Europe. Mesajul lor este clar: dacă UE vrea să fie un jucător global în domeniul AI, nu își poate permite să trateze fiecare progres ca pe o amenințare.

De-altfel, nici România nu-şi permite să rateze ocazia de a-şi dezvolta cu adevărat sectorul de cercetare. Raportul QX realizat de Daniel David, Ministrul Educaţiei, arată că România are cea mai mică proporţie de cercetători per cap de locuitor, 999 la un milion de locuitori, doar 32.000 de cercetători în toată ţara. Mai grav, România are cea mai mică rată a inovaţiei din cadrul Uniunii şi una din cele mai mici rate de investiţie în domeniul inovaţiei şi cercetării, doar 0.2% din PIB în sistemului public şi 0.3% din PIB în mediul privat. 

Potenţialul există deja dat fiind capitalul uman (talentul, cunoaşterea şi abilitatea practică) din domeniul IT. Dar potenţialul trebuie mobilizat şi cultivat (tocmai ca el să nu se degradeze) în sensul unor investiţii substanţiale în acest sector. Iar investiţiile cele mai importante şi sustenabile vin de la investitorii direcţi străini. Stabilirea unui mediu de afaceri deschis către inovaţie în domeniul AI ar facilita acest lucru, crescând încrederea investitorilor străini în contextul în care ne confruntăm tocmai cu o criză de încredere datorată deficitului bugetar şi când nu ne permitem cheltuieli discreţionare în plus. 

Ceea ce are nevoie Europa, o schimbare de mentalitate. Asta înseamnă să renunțe la abordarea rigidă, obsedată de riscuri, și să adopte modelul de inovație fără permisiune, în care creatorii pot experimenta atât timp cât nu produc daune clare și demonstrabile. 

Este nevoie de sprijinirea dezvoltatorilor prin indicații transparente, nu prin mandate restrictive, și de crearea unor „sandbox-uri” de reglementare flexibile, unde sistemele AI pot fi testate în condiții reale fără a fi blocate luni întregi în hârțogăraie birocratică. UE trebuie să cultive o cultură de muncă în care inovația este încurajată din start, nu doar tolerată după analize extenuante.

Apelurile de a opri dezvoltarea AI nu au legătură reală cu siguranța publică, ele sunt conduse de frica de necunoscut. Europa nu trebuie să dea ceasul înapoi. Trebuie să practice, cu claritate, şi încredere în sine  curajul de a conduce din față, nu de a sta în tribune şi-a reglementa.

Dacă Europa vrea să modeleze viitorul tehnologiei în spiritul propriilor valori, nu o poate face apăsând pauză de fiecare dată când apare ceva nou. În cursa globală pentru inovație, trebuie să rămână un jucător activ, nu un spectator pasiv.