Exclusiv ANAF, invitatul surpriză la nunți și botezuri: „Se va scumpi masa la restaurant”. Ar fi vizat și darul de nuntă

Cerința ANAF adresată restaurantelor de a raporta câte nunți, botezuri și alte evenimente private au până la finalul anului 2025 a stârnit nemulţumirea contabilior. Aceştia spun că se încalcă normele GDPR și că ar fi vizat și darul de nuntă, pe lângă birocrația ridicată având în vedere că sunt deja implementate e-factura, e-TVA și e-case de marcat.

Restaurantele trebuie să raporteze ANAF câte nunți organizează și cu câte persoane

„Cererea ANAF pentru date detaliate despre nunți și botezuri în 5 zile e o invitație la birocrație și frică, nu la prevenirea evaziunii. ANAF cere nume, numere de telefon și alte date despre miri și invitați. Adică să știe și statul cine a dansat la sârba de la ora 3 dimineața. GDPR-ul ce mai zice? Sau acum e „opțional”?

ANAF vrea să afle tot despre nunți și botezuri, până și câți mici s-au pus pe grătar. Asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”, a declarat Valentina Saygo, expert contabil, președinte al Patronatului Antreprenorilor din Contabilitate din România.

Ce rost mai au e-factura, e-TVA, e-transport, e-case de marcat, SAF-T?

La rândul său, Sofian Sergiu-Mihai, expert contabil și auditor financiar Excelsum Audit &Advisory SRL a declarat pentru „Adevărul” că birocrația este deja exagerată în acest domeniu.

„Ca auditor financiar și expert contabil, apreciez că intenția ANAF de a solicita firmelor din domeniul HORECA informații despre nunți, botezuri și alte evenimente.

Măsura poate aduce beneficii la buget, însă impactul real depinde de modul în care va fi aplicată. Proceduri clare, digitalizate și simple ar putea transforma această inițiativă într-un instrument util. O implementare greoaie ar risca să devină o povară administrativă pentru firme, deja sufocate de taxele crescute. Antreprenorii doresc predictibilitate fiscală, mai puțină birocrație, în general un stat care să fie articulat pe nevoile firmelor.

În final, toți înțelegem că trebuie să creștem gradul de colectare, însă pentru antreprenorii care plătesc taxe se naște întrebarea: ce rost au e-factura, e-TVA, e-transport, e-case de marcat, SAF-T? Dacă tot rămâne povara birocratică, la care trebuie să dau curs?", a declarat expertul contabil pentru „Adevărul”.

Ar fi vizat și darul de nuntă

Ana Cernescu, Managing Partner Accountess, a declarat pentru „Adevărul” că „ANAF va fi invitatul-surpriză la nunți și botezuri”.

„Scopul declarat sau mai puțin declarat este reducerea evaziunii fiscale și chiar a spălarii de bani într-un sector unde circulă sume considerabile, dar rareori fiscalizate complet. Știm că banii de dar au fost mereu scuza preferată a celor care nu pot justifica averi mai mici sau mai mari. Cred că analizele de risc vor viza atât organizatorul cât și beneficiarul.

Eu consider că exact asta nu lipsea industriei Horeca, una dintre cel mai greu încercate nu doar în ultimul timp.

Poate că o soluție mai echilibrată ar fi fost stabilirea unor praguri de raportare – de exemplu, doar pentru evenimente cu peste un anumit număr de invitați sau cu bugete peste un anumit plafon. Astfel, afacerile mici și mijlocii nu ar fi fost nevoite să investească în adaptarea sistemelor informatice sau în muncă overtime pentru situații în excel doar pentru a trimite date care, în multe cazuri, nu vor genera niciun beneficiu real pentru bugetul de stat.

Așa cum arată acum, măsura pare să fie încă un stres în plus, cu beneficii fiscale discutabile. Iar în lipsa unui sistem digital integrat care să permită verificări rapide și obiective, inițiativa nu cred că va aduce beneficii. Suntem de ceva timp martorii colectării furibunde de date fără a vedea acțiuni țintite și reducerea evaziunii mari”, a declarat Cernescu pentru „Adevărul”.

Se încalcă normele GDPR

Intenția ANAF de a solicita operatorilor din domeniul HORECA informații detaliate despre evenimentele organizate a generat dezbateri aprinse.

Din postura de profesionist contabil, Cristina Georgeta Vintilă, Fondatorul Grupului CV Expert Contabil, a declarat pentru „Adevărul” că raportarea cerută de ANAF trebuie privită din două perspective: cea a eficienței fiscale și cea a impactului real asupra mediului de afaceri.

„Dacă ar fi implementată corect, măsura ar putea aduce o creștere de venituri la buget. ANAF ar avea un instrument suplimentar de verificare și ar putea descoperi discrepanțe între veniturile reale și cele raportate. Însă, dacă vorbim doar despre tabele colectate și arhivate, fără un mecanism digital și inteligent de prelucrare, riscăm să creăm un munte de hârtii care nu generează rezultate concrete.

Operatorii HORECA, în special IMM-urile, sunt deja împovărați de un volum mare de raportări către stat, care duc deja la extremă ce creează tensiuni tot mai mari. Introducerea unei obligații suplimentare, care presupune detalierea fiecărui eveniment, înseamnă timp pierdut, resurse și costuri administrative”, a spus ea.

În plus, a adăugat experta, există și o problemă de confidențialitate.

„Nunțile și botezurile sunt evenimente private, iar datele colectate despre clienți pot intra în zona sensibilă reglementată de legislația GDPR. Statul trebuie să explice clar ce tip de date colectează, cum le stochează și cum garantează securitatea lor.

În concluzie, chiar dacă măsura propusă de ANAF are o intenție corectă, aplicată în forma anunțată riscă să devină mai degrabă o povară birocratică decât un instrument real de combatere a evaziunii. Pentru a fi eficientă, inițiativa trebuie însoțită de garanții privind protecția datelor, de un cadru digitalizat de analiză și de o abordare corectă față de mediul de afaceri. Este esențial să vorbim despre o colectare eficientă, fără a sacrifica libertatea și dezvoltarea unui sector vital pentru economia României”, a declarat experta pentru „Adevărul”.

Cine era corect, rămâne corect. Cine lucrează „la negru”, se va simți presat

Un alt expert contabil contactat de „Adevărul”, Nicoleta Arghire reprezentant Intelligent Accounting Solutions, a dat exemplul unei nunți cu 200 de invitați.

„Dacă aceste informații se centralizează, ANAF poate compara: capacitatea sălii, numărul de invitați, meniul și veniturile declarate. Să luăm un exemplu simplu: o nuntă cu 200 de invitați, meniul e 300 de lei, ar trebui să apară în contabilitate 60.000 lei. Dacă însă pe factură figurează doar 20.000, diferența se pierde și statul nu încasează TVA și impozite.

Totodată, dacă evenimentele se fiscalizează mai strict, e posibil ca prețurile practicate de restaurante și săli de evenimente să crească pentru a acoperi TVA și impozitele către bugetul de stat (aici fac referire și la ulterioara transparenta a salariilor în domeniu).

Măsura poate uniformiza piața, reducând avantajul neloial al celor care nu declară corect”, a spus experta.

Potrivit acesteia, din punct de vedere al sumelor colectate, pe termen scurt, efectul va fi limitat. „Cine era corect va rămâne corect, iar cine știa să ocolească regulile va încerca să găsească noi metode.

Pe termen mediu, dacă măsura se aplică consecvent, poate aduce milioane de euro la buget și o competiție mai corectă între firme si, cu putin s-ar mai acoperi din deficitul bugetar actual”, a adăugat ea.

Nuntași nu vor să știe ANAF detaliile petrecerii

În ce privește efectele colaterale, aceasta a spus că va crește birocrația pentru restaurante și hoteluri, care deja sunt sufocate de raportări (e-Factura, SAF-T, case conectate la ANAF).

Pe de altă parte, a adăugat Nicoleta Arghire, poate apărea o reticență din partea clienților, care nu vor să știe că detaliile petrecerii lor ajung la ANAF.

„Cel mai probabil, costurile suplimentare care curg din fiscalizarea tuturor veniturilor, vor fi transferate în prețuri, deci evenimentele s-ar putea scumpi. În schimb, măsura poate aduce echitate pe piață, eliminând avantajul celor care lucrau „la negru”.

Asadar, măsura are sens și poate aduce bani la buget, dar totul depinde de normele de aplicare a noilor masuri. Dacă ANAF doar colectează hârtii, fără să le analizeze inteligent, vom avea multa agitatie și puține rezultate. Dacă însă datele sunt folosite real în analize de risc, atunci vorbim de o piață mai corectă și venituri suplimentare pentru stat.

Cine lucrează „la negru”, se va simți presat. Statul câștigă dacă măsura e aplicată cu inteligență și fără abuzuri”, a declarat pentru „Adevărul”.