Pacienți, nu infractori: este timpul pentru decriminalizarea posesiei de droguri în România, după modelul Portugaliei?

Prima dată când am văzut pe cineva injectând heroină a fost în mijlocul zilei pe un trotuar dintr-o zonă circulată din New York. Șocul inițial și-a pierdut puterea în timp și a devenit rutină după ce am fost martorul aceluiași fenomen în multe alte orașe ale Americii de Nord. Trăind în SUA, Olanda, și Portugalia, am văzut zilnic cât de diferit este impactul politicii drogurilor în societate, și asta mi-a schimbat radical perspectiva. 

FOTO Războiul împotriva drogurilor

În ciuda războiului împotriva drogurilor, declarat în Statele Unite de președintele Richard Nixon în urmă cu peste 50 de ani, datele arată că traficul de droguri și numărul de consumatori este în creștere. Numai în 2021, peste 100,000 de americani au murit ca urmare a supradozei de droguri - mai multe victime ca în războaiele din Vietnam, Irak, și Afganistan la un loc. 

În același timp, producția globală de cocaină depășește noi recorduri, estimări conservative indică peste 1900 de tone produse în 2020. Asta după decenii în care zeci de națiuni au investit sute de miliarde de euro pentru a stopa fenomenul, care însă pare că doar se mută de pe un deal pe altul. În 2021, peste 100 de tone de cocaină au fost confiscate în porturile Belgiei, în timp ce alte 80 de tone au fost descoperite în Olanda. Experții estimează că aceste capturi reprezintă mai puțin de 10% din totalul traficat spre Europa numai prin aceste țări.

Profitabilitatea traficului de droguri este sursa puterii cartelurilor, organizații ce impun forțelor de poliție și politicienilor o alegere simplă, deja faimoasă: plata o plomo (alegi șpaga sau glonțul). Prohibiția drogurilor are ca efect criminalitatea și răspândirea largă a violenței în principalele țări producătoare, precum Columbia și Mexic, unde rata omorurilor este de 3-4 mai mare ca a țărilor dezvoltate. Efectele se resimt acut și în rândul minorilor, recrutați cu prioritate de carteluri pentru că beneficiază de o lege penală mai permisivă. Iar violența nu rămâne în America de Sud. Recent primarul orașului Antwerp, principalul port al Belgiei și hub-ul de intrare a drogurilor spre Europa, a fost pus sub protecție permanentă de poliție. Există informații credibile că s-ar plănui asasinarea sa de carteluri ca retribuție pentru încercările de a împiedica traficul. 

Războiul împotriva drogurilor nu poate fi câștigat prin prohibiție

Constatând eșecul prohibiției, liderii lumii libere își schimbă încet dar cert strategia. Totul pleacă de la realitatea că oamenii consumă droguri, indiferent dacă sunt sau nu legale. Plecând de la această premisă, ceea ce poate ajuta utilizatorii și distruge cartelurile este chiar decriminalizarea substanțelor interzise. 

“Nu are niciun sens” spunea Joe Biden, președintele SUA, în urmă cu câteva zile despre sentințele cu închisoarea a celor prinși cu o cantitate mică de marijuana asupra lor. Ca urmare, și-a folosit puterea prezidențială pentru a ierta pedepsele a peste 6000 de deținuți condamnați pentru posesie. Autorul dumneavoastră crede că un astfel de gest, deși un pas în direcția bună, este insuficient.

Deși 19 state SUA și câteva state UE au legalizat sau decriminalizat consumul de marijuana, consumul altor substanțe rămâne interzis în majoritatea țărilor și reprezintă sursele principale de profit pentru traficanți. O excepție clară este Portugalia unde consumul oricărui tip de drog este decriminalizat oficial din 2001, indiferent că vorbim de droguri de risc mare sau mic așa cum sunt clasificate în România. 

Mai clar, dacă ai fost prins cu droguri pentru consumul personal, în loc ca statul să te considere infractor și să riști o pedeapsă cu închisoarea, ești considerat un pacient cu o problemă medicală care are nevoie de ajutor. În loc să te întâlnești cu procurori și judecători, te prezinți în fața unei comisii locale formată de obicei dintr-un medic, un consilier social, și un avocat care îți prezintă programele disponibile pentru a-ți trata dependența sau pentru a-ți proteja sănătatea. Asta se întâmplă indiferent de tipul de drog cu care ai fost prins dacă vorbim de o cantitate pentru consum propriu, iar traficanții sunt în continuare pedepsiți penal. 

Politica de droguri a Portugaliei, acum în vigoare de peste 20 de ani, a supraviețuit 7 guverne diferite, atât conservatoare cât și progresiste. Asta nu pentru că politicienii nu au încercat să o modifice, dar pentru că se bucură de suport popular în rândul oamenilor care își amintesc situația disperată de la care au pornit în anii 90. Atunci Portugalia se confrunta cu o criză largă a drogurilor, în care 1% din populație (din toate straturile sociale) erau dependenți de heroină și țara avea, de departe, cea mai mare rată de infectări HIV din Uniunea Europeană. Astăzi Portugalia se află sub media UE la morți cauzate de droguri și la fel este și rata de consum. Deși continuă să aibă probleme, societatea portugheză se află într-un loc de invidiat comparativ cu punctul de plecare.  

Are sens o astfel de decriminalizarea a posesiei în România?

În țara noastră problema dependenței există, dar ne situăm sub media UE la consum și victime cauzate de droguri. Iar în ceea privește consumul recreațional în special la festivaluri și petreceri, cu substanțe precum marijuana, MDMA, sau cocaină, el există dar e mai puțin răspândit în rândul tinerilor față de țările vestice. Așa că situația nu e nici foarte proastă, nici foarte bună (în altă ordine de idei, asta e propunerea mea pentru sloganul nostru neoficial de țară).

Totuși, în România posesia de droguri se pedepsește cu închisoare și în fiecare an există persoane care nu “scapă” cu amendă penală sau o sentință suspendată, ci ajung în spatele gratiilor pentru consum personal. Cred că trebuie să păstrăm locurile în închisori libere pentru cei care comit crime reale cu victime, nimeni nu ar trebui să fie închis pentru că a încercat un drog la o petrecere sau, mai grav, pentru că este dependent de o substanță. 

Evident, dacă ai consumat droguri la volan, sau consumul de droguri te-a influențat să comiți alte fapte în afara legii atunci ești pedepsit, cum e normal, și se întâmplă deja cu alcoolul. Dar în marea majoritate a cazurilor consumul de droguri este o faptă fără victime și ar trebui decriminalizat. Rata consumului nu este astăzi mai mare în Portugalia în urma decriminalizarii, iar resursele pe care le investim să prindem tineri la festivaluri cu o pastilă sau un joint ar fi mai bine folosite în programe de asistență medicală și educare.  

Din păcate chiar în acest an Senatul a votat un proiect legislativ pentru înăsprirea pedepselor pentru posesia de droguri, la un maxim de până la 7 ani (de la 3 inițial) - un semn că valul schimbării nu a ajuns încă în Parlament României. Din fericire, Camera Deputaților are decizia finală în acest caz și semnele arată că legea nu va fi adoptată ca urmare a răspunsului negativ din partea experților și organizațiilor din domeniu. Până și reprezentanții DIICOT au declarat public că nu susțin creșterea pedepselor pentru consumul de droguri.   

Mai multe organizații internaționale și agenții ONU susțin astăzi decriminalizarea, însă lupta este dificilă pentru că există o întreagă generație de oameni care și-au construit cariere “luptând” împotriva drogurilor după viziunea lui Nixon. E greu să faci un om să înțeleagă că prohibiția nu funcționează când salariul lui depinde ca el să nu înțeleagă acest fapt. România poate alege calea Portugaliei, dacă nu din demnitate pentru cei dependenți, atunci din pragmatismul că e soluție mai ieftină care a dat rezultate mai bune.