O fierbinte felicitare şi o imperios necesară precizare de istorie literară

0
0

Felicitarea se adresează domnului Ionuţ Vulpescu, teolog, de două ori ministru al Culturii, în prezent Deputat de Dâmboviţa.

Se numele lui se leagă onorabil şi înalt responsabil civic eforturile stăruitoare şi demersurile care au condus la intrarea în patrimoniul naţional a casei dinastiei Brătienilor, cunoscută sub numele de Florica, unde a trăit şi a şi murit marele om de stat Ion Brătianu, la înmormântarea căruia a venit să-i aducă respectuosul său omagiu regele Carol I care, închinându-se în faţa sicriului, i-a sărutat mâna întemeietorului statului regal român.

Domnul Ionuţ Vulpescu a scris şi publicat în zilele din urmă, pe contul său de Facebook, un admirabil şi savant, în acelaşi timp, şi demn rechizitoriu la adresa universului social cultural românesc de azi şi a clasei politicianiste, guvernată de un agresiv analfabetism funcţional.

Rechizitoriul, scris cu virtuţi literare, aminteşte stilistic de paginile destinate şi dinastiei Brătianu în celebrele sale memorii scrise la Măldăreşti, în Vâlcea, de I. G. Duca şi publicate la München de editura Jon Dumitru, în 1981,  în anii dictaturii.

Acest rechizitoriu a fost prilejuit – şi-l citez pe domnul Ionuţ Vulpescu – de „multă tămâie virtuală, conjuncturală şi oficială”, determinată de o recenta comemorare. 

Cum spuneam şi în titlul tabletei de faţă, pentru „ tămâietori”, îmi permit să fac loc şi unei precizări imperioase de istorie literară. Creatorul romanului modern românesc a fost Liviu Rebreanu, nu altcineva, urmat de Camil Petrescu, autorul unor romane şi piese de teatru inspirate de filosofia existenţialistă, în aceiaşi vreme când s-a afirmat existenţialismul în opera romanescă, dramaturgică şi filosofică a celui mai tânăr laureat al Premiului Nobel, Albert Camus.

Analfabetismul funcţional rămâne, din păcate, o păgubitoare – după opinia mea – postură, rezultat al tăvălugului globalizării culturale cu orice preţ, străină de identitatea naţională a literaturii şi artei şi spiritualităţii naţionale.

P.S. Statutul modern al Teatrului Naţional din secolul al XX-lea a fost scris de Liviu Rebreanu într-o discuţie, la invitaţia lui Carol al II-lea, în biroul acestuia,   în prezenţa ministrului Perieţeanu, Regele, inspirându-se din statutul Comediei Franceze, scris de împăratul Napoleon la Moscova, în anii războiului cu ţarul Alexandru.  

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite