Momente camerale festivaliere de interes aparte!

Un interes aparte în cadrul a numeroase dintre concertele Festivalului, l-a constituit programarea semnificativă a creației compozitorului maghiar-austriac Gyorgy Ligeti.      

Centenarul nașterii acestuia este sărbătorit peste tot în lumea muzicală a zilelor noastre, inclusiv în aceste săptămâni la București. Este de menționat, Ligeti este nascut în județul Mureș, la Târnăveni. Nici tematica, nici conceptul privind construcția muzicală nu îl apropie de spiritualitatea enesciană. Important rămâne însă faptul potrivit căruia, fără a se înregimenta curentelor la modă ale deceniilor de mijloc ale secolului trecut, amândoi au definit creații de puternică autenticitate, de mare originalitate, marcate de încrederea în propriul drum, în propria misiune.

Am în vedere recitalul susținut de ansamblul  Intercontemporain, o după-amiază muzicală petrecută la Atheneul Român, moment memorabil pe parcursul căruia au putut fi audiate patru dintre concertele autorului, cel pentru pian, cel pentru violoncel, Concertul de cameră pentru treisprezece instrumente, succesiune care a culminat cu spectaculosul, cu enigmaticul Concert pentru vioară prezentat de o manieră absolut fabuloasă, de Jeanne-Marie Conquer. Ramificații pentru orchestră de coarde – o investigare tulburătoare privind universul spectrului sonor, a fost admirabil construită de  Orchestra de Cameră Franz Liszt, ansamblu condus de Istvan Vardai.

Absolut remarcabilă mi-a apărut inițiativa pianistului Kirill Gerstein de a fi găzduit în recitalul său unul dintre studiile pentru pian ale compozitorului omagiat în acest an, anume fulgurantul moment  Arc-en-Ciel, momentul realmente impresionant al recitalului domniei sale.

Este cazul să amintesc momentul cu totul special al carierei compozitorului, moment ce aparține mijlocului de secol trecut. Era perioada în care Ligeti a activat în calitate de cercetător al  Institutului de Folclor din București. Acelei perioade îi aparține Concertul Românesc pentru orchestră, lucrare pitoresc imaginativă pe parcursul căreia compozitorul investighează modalități instrumentale ale diferitelor tipuri de tarafuri sătești.

Trebuie menționat, pe parcursul aceleiași seri de muzică, concert al Orchestrei Simfonice din Goethenborg – Suedia, am putut audia  Capriciul Românesc pentru vioară și orchestră, lucrare enesciană de nobilă savoare poetică, lucrare finalizată prin strădania cu totul respectabilă a compozitorului Cornel Țăranu. Realizat cu participarea violonistei Alena Baeva – câștigătoare a numeroase, a importante competiții internaționale, lucrarea a fost susținută sub conducerea distinsului dirijor spaniol Gustavo Gimeno.

Moment aparte, puțin cunoscut, privind motivațiile temeinice ale acestuia, îl reprezintă recitalul cameral susținut de Ansamblul Contempo-Paris, formație ce reunește cinci muzicieni originari din România, actualmente stabiliți în Germania și în Franța. Violonista Mihaela Smolean, violistul Teodor Coman, violoncelistul Radu Nagy, pianistul Cristian Niculescu, o veritabilă echipă de muzicieni de mare experiență artistică camerală și solistică, sunt foști colegi, buni prieteni, artiști cărora li se alătură cea mai tânără componentă a formației, violonista Alina Petrescu-Lepper.

Colaborarea domniilor lor durează de peste trei decenii și a început încă din perioada studiilor liceale petrecute împreună la Colegiul Național George Enescu din București. Recentul concert al Ansamblului Contempo-Paris este rezultatul unei îndelungate strădanii care – pot spune – a înflorit literalmente în cadrul generos al actualei ediții a Festivalului. Susținut zilele trecute în Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă, concertul a cuprins două lucrări fundamentale ale repertoriului cameral destinat formației, anume cel de al doilea Cvintet cu pian în la minor op.29 de George Enescu, și Cvintetul op.44 de Robert Schumann. Spiritul colaborării muzicale camerale a fost activ la nivelul cel înalt privind susținerea acestor capodopere ale genului.

Este firesc să-i așteptăm pe cei cinci muzicieni români inclusiv pe parcursul stagiunilor curente ale vieții noastre muzicale.

Materialul a apărut anterior în revista România Literară.