Miza puterii la Sofia: Pariul riscant al lui Radev îl duce de la președinție în prima linie a frontului parlamentar
0Bulgaria se pregătește de un nou rând de alegeri anticipate ce vor avea loc duminică 19 aprilie, alegeri ce pot aduce schimbări mari pe scena politică bulgară. Personajul principal, care a mizat totul pe aceste alegeri, este nimeni altul decât Rumen Radev, cel care până nu de mult ocupa funcția de președinte al Bulgariei.
Veștile despre viitoarele alegeri anticipate din Bulgaria au venit după ce Rumen Radev, pe atunci încă președinte, a însărcinat partidul centrist APS (Alianța pentru Drepturi și Libertăți), care avea doar 19 locuri în parlament, să formeze un guvern, iar acesta l-a refuzat, reprezentând al treilea refuz din partea unui partid în mai puțin de o săptămână. Mandatul a fost refuzat inițial de GERB-SDS (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei - Uniunea Forțelor Democrate), coaliția conservatoare și descrisă drept populistă, formată din cele două partide care îi dau și numele, și ulterior de PP-DB (Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democratică), o alianță liberală descrisă drept anti-corupție și pro-europeană.
Candidatura lui Radev
În ianuarie anul acesta, președintele Rumen Radev a devenit primul președinte din istoria Bulgariei care a demisionat din funcție. Decizia a avut drept cauză de dorința acestuia de a candida la alegerile parlamentare și a fost motivată de acuzațiile pe care le-a adus clasei politice actuale. Într-o postare de pe Facebook, din data de 2 martie a anului curent, el descrie coaliția drept răspunsul la așteptările poporului bulgar de a dezmembra corupția oligarhică. De asemenea, în aceeași postare, Radev declară că unicul garant al schimbării pe care „Bulgaria Progresistă” o poate aduce este o victorie decisivă, care depinde de toți cetățenii, și declară că, prin formarea acestei alianțe, s-au făcut primii pași spre victorie, dar și că este pregătit de luptă și sigur de succes. Coaliția „Bulgaria Progresistă”, condusă informal de Radev în timp ce aliații săi Galab Donev și Dimitar Stoyanov ocupă poziția de lideri ai acestui, este plasată în momentul de față pe primul loc în sondaje cu procente variind între 30% și 33%. Alianța este formată din 3 partide de centru-stânga: Mișcarea Politică „Social Democrații”, Partidul Social Democrat din Bulgaria și Mișcarea Poporul Nostru.
Alegerile vor avea loc pe 19 aprilie și vor reprezenta al optulea rând de alegeri anticipate din 2021, fiind rezultatul crizei politice care se desfășoară de atunci și până astăzi. Criza politică a început în 2021, pe fondul unor proteste masive anticorupție și al pierderii încrederii publice în clasa politică tradițională, în special față de fostul prim-ministru Boyko Borisov. Alegerile parlamentare repetate din 2021 nu au reușit să producă majorități stabile, ceea ce a dus la o succesiune de guverne interimare și blocaj instituțional. Fragmentarea politică, ascensiunea partidelor noi antisistem și tensiunile dintre forțele cu pedigree pro-european și cele considerate ca fiind apropiate de Rusia au accentuat instabilitatea. Criza reflectă dificultățile de reformare a statului, lupta împotriva corupției și sincopele în acceptarea redefinirii orientării geopolitice a Bulgariei. Deși au existat tentative de a forma coaliții, acestea s-au dovedit a fi fragile, iar scena politică rămâne volatilă, cu impact atât asupra guvernării și a poziției țării în Uniunea Europeană.
Situația politică din Bulgaria
În prezent, coaliția GERB-SDS ocupă cele mai multe locuri în parlament, și anume 66 din 240. Aceasta este urmată de PP-DB cu 36 de locuri, Renașterea cu 33, DPS cu 29, BSP cu 19, la egalitate cu APS, ITN cu 16, MECh cu 11, și VEL cu 10. Pragul electoral în Bulgaria este de 4%, iar în baza sondajelor, partidele care se preconizează că vor intra în parlament, în baza unui sondaj marca Politico, sunt:
Bulgaria Progresistă (Nou, neafiliat) – 30%
GERB-SDS (EPP) – 21% (-5%)
PP+DB (RENEW-EPP) – 12% (-2%)
DPS-NN (NI) – 10% (-2%)
Renașterea (ESN) – 7% (-6%)
BSP (S&D) – 4% (-4%)
Partidele actual reprezentate în parlament care scad sub pragul de 4% în baza sondajului sunt:
MECh (neafiliat)
VEL (neafiliat)
APS (Renew)
ITN (ECR)
Ingerințele străine în Bulgaria
Tot Politico prezintă într-un articol faptul că Bulgaria a cerut oficial Uniunii Europene sprijin în combaterea ingerințelor externe cu câteva săptămâni înaintea acestui scrutin. Guvernul de la Sofia se teme în special de „campanii de dezinformare atribuite Rusiei, desfășurate pe rețele sociale și pe site-uri de propagandă”, care ar putea influența opinia publică și integritatea procesului electoral. În acest context, autoritățile bulgare au creat o unitate specială de coordonare și l-au cooptat ca expert pe jurnalistul de investigație Christo Grozev, cunoscut pentru munca sa anterioară în grupul online de investigații Bellingcat, pentru consiliere și coordonare. Demersul Bulgariei este considerat neobișnuit pentru un stat membru UE, deoarece astfel de mecanisme sunt folosite mai frecvent pentru țări care încă aspiră la integrarea europeană precum Moldova și Ucraina. Sofia a cerut activarea unor instrumente europene precum sistemele de alertă rapidă și cooperarea cu platformele digitale majore pentru a identifica și opri campaniile de dezinformare în timp real.
Articolul vorbește despre un anume Georgi Angelov, analist senior al companiei Sensika Technology, o firmă de cercetare care monitorizează conținutul online. Acesta trasează o serie de paralele între problema dezinformării și ingerințelor străine în Bulgaria pe de-o parte și victoria surpriză a lui Călin Georgescu la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 pe de alta. Este de menționat faptul că și Radev a fost acuzat în mai multe rânduri de atitudini rusofile, poziționări împotriva Ucrainei, și chiar de atitudini și poziții eurosceptice, iar, având în vedere aceste lucruri, similaritățile și paralelele par să se întărească și să devină mult mai interesante. Astfel, pare că în rândurile elitei politice de la Sofia s-a împământenit o frică inspirată și cauzată de această victorie surpriză menționată mai sus. Cu toate acestea, nu putem ști exact cine este marea sperietoare care a cauzat această cerere stranie a Bulgariei adresată Uniunii Europene, având în vedere faptul că nici expertul Angelov, nici autorul articolului Politico nu menționează cine ar fi personificarea concretă a pericolului ingerințelor străine, cine ar fi acest agent al Kremlinului infiltrat în lumea politică bulgară și care este pus pe rele. Cu toate acestea, un lucru este cert: dacă sondajele reflectă adevărul, cariera politică a lui Rumen Radev pare că este abia la început, iar acesta se îndreaptă spre a deveni unul dintre cei mai importanți actori politici ai statului vecin, cel puțin în viitorul apropiat.
Analizând acest moment politic al țării vecine se pune problema, ca și în România de altfel, în ce măsură aceste mecanisme nu se vor transforma din instrumente de menținere a democrației în instrumente de limitare a acesteia, sub pretextul fariseic al apărării ei.
Christian-Andrei Palaghia deține un Master al Universității din București și este expert în cadrul Grupului pentru Politică Externă „Titu Maiorescu”.
Se încarcă comentariile...
