Marian Munteanu – Prea multe întrebări

Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, co-preşedinţii PNL

Devine din ce în ce mai neclar cine anume a fost persoana de la vârful conducerii PNL care a avansat propunerea ca dl. Marian Munteanu să fie candidatul partidului la postul de primar general al Capitalei.

Să fi fost oare dl. Cătălin Predoiu? Domnia sa, avocat de profesie, bun cunoscător al Legii drepturilor de autor, neagă acest lucru. Să fi fost oare dl. Teodor Atanasiu sau dumnealui i-a revenit exclusiv misiunea de a-i da d-lui Munteanu salvatorul, izbăvitorul telefon. Apelul graţie căruia PNL a încercat să mascheze şi cumplita sa lipsă de personal politic performant, dar şi laşitatea liderilor care nu şi-au asumat răspunderea de a intra în cursă?

De ce nu a făcut pe telefonista şi purtătoarea de cuvânt d-na Alina Gorghiu, preşedinta în proporţie de 50% a partidului, perfect îndreptăţită şi calificată pentru această misiune, având în vedere impecabila sa dicţie? Sau dumneaei era preocupată, la ora la care dl. Atanasiu dădea telefoane, cu conceperea argumentaţiei ce miroase de la o poştă a nouă limbă de lemn, în fapt o însăilare de vorbe prin care conducerea PNL ne ia drept fraieri şi vrea să ne ducă de nas în legătura cu „soluţia perfectă” pe care ar reprezenta-o dl. Munteanu?  Însăilare pe care d-na Gorghiu o consideră atât de izbutită încât a repetat-o, fără modificări substanţiale, miercuri la Adevărul live, după ce a servit-o drept trufanda marţi seara la TVR. O trufanda marcată de multe e-uri periculoase pe care moderatoarea Ramona Avramescu s-a făcut că nu le observă, spre a nu-şi supăra nici invitata căreia îi zâmbea galeş, dar nici mentora într-ale gazetăriei de partid, doamna colonel (general?) în rezervă Rodica Culcer.

Rolul lui Vasile Blaga

Acesta a fost doar primul set de întrebări. Mergem mai departe cu cel de-a doilea. Aşadar. Ce rol a jucat în această afacere politică încărcată de un pestilenţial miros legionaroid dl. Vasile Blaga? Liderul căruia îi revine administrarea celeilalte jumătăţi a pachetului de acţiuni liberale. Ar fi interesant de aflat acest lucru cu atât mai mult cu cât în 1990, când dl. Marian Munteanu era liderul Pieţei Universităţii şi se lupta cu neocomuniştii şi ameninţarea neocomunistă reprezentată de fesenişti, ba chiar lua bătaie de la ei si susţinătorii lor, minerii, dl. Blaga se număra deja printre oamenii de nădejde ai FSN. La alegerile din Duminica Orbului, dl. Blaga a devenit deputat, la mineriada din 13-15 iunie dl. Blaga era deja parlamentar, pregătit pentru poziţia de membru în Comisia pentru apărare şi asigurarea ordinii publicii a Camerei. Comisia însărcinată cu verificarea modului în care au fost asigurate apărarea şi ordinea publică în zilele în care dl. Marian Munteanu era în primejdie de a-şi pierde viaţa. Unde mai pui că, în 2001, PD-ul condus de Traian Băsescu, al cărui membru era dl. Vasile Blaga, fuzionase cu formaţiunea condusă de dl. Virgil Măgureanu, un personaj care apare obsesiv în biografia candidatului PNL la Primăria Bucureştilor.

Nu ne mai întrebăm ce rol a jucat în afacere sau ce părere are despre ea dl. Petre Roman, azi membru PNL. Despre care ne amintim foarte bine că, pe vremea aceea, era un mare inamic al Pieţei Universităţii, al d-lui Munteanu. Şi mai era şi şeful de partid al d-lui Vasile Blaga, dar şi prim-ministrul care, în ianuarie 1991, l-a numit pe dl. Blaga prefect de Bihor. Nu ne mai puneam această întrebare ţinând cont de schimbul de ameninţări dintre dl. Marian Munteanu şi dl. Petre Roman. Cum dl. Munteanu va deveni, din câte se pare, membru de partid, lăsând „civilia” de care a făcut atâta tam-tam doamna Gorghiu la o parte, nu se poate totuşi să nu ne gândim ce amploare, ce palpit va dobândi viaţa de partid în clipa contradicţiile dintre fostul premier şi actualul candidat la primărie al PNL se vor amplifica. Şi cum va justifica subtila d-nă Gorghiu situaţia.

De ce s-a abţinut Quintus de la vot?

Mergem mai departe cu al treilea set de întrebări. Am aflat că preşedintele de onoare al PNL, venerabilul domn Mircea Ionescu Quintus, s-a abţinut de la vot. A făcut-o, conform propriei sale declaraţii, fiindcă era supărat atât pe colegii din conducerea partidului, cât şi pe domnia sa că PNL nu a avut pregătite un set de soluţii de rezervă la care să se recurgă în cazul în care vor apărea situaţii neplăcute precum cele ce l-au scos din joc pe dl. Ludovic Orban. Având în vedere vârsta şi experienţa de viaţă a d-lui Quintus, indubitala sa cultură generală şi politică, aş fi tare curios să aflu dacă venerabilul epigramist şi textier de romanţe şi-a amintit cumva că legionarii au fost cei ce l-au asasinat pe fostul prim-ministru liberal I. G. Duca. Le-a împărtăşit dl. Mircea Ionescu Quintus această amintire dureroasă mai tinerilor săi colegi? Fiindcă oricât s-ar strădui să ne spună altceva propagandiştii sub acoperire de la Realitatea tv, dar acoperiţi grotesc şi prin fraudă de imagine în Tricolor, dl. Marian Munteanu nu poate scăpa chiar aşa de uşor precum ar vrea bodyguarzii ideologici ai PNL, deveniţi şi bodyguarzii săi, de acuzaţiile de neo-legionarism.

Un neo-legionarism ce poate fi desluşit lesne şi în programul Grupului pentru România al cărui membru fondator este dl. Marian Munteanu. Cine doreşte să se lămurească în legătură cu aspectele concrete legate de ideologia grupului nu are decât să-i consulte programul, dar şi pagina sa de Facebook. O postare din data de 7 aprilie 2016 e mai mult decât grăitoare în acest sens. Şi - a propos - odată intrat în PNL, dl. Munteanu mai rămâne membru al grupului?

Seria întrebărilor ar putea, fireşte, continuă. Unele ar viza identitatea doctrinară a PNL şi evoluţia/involuţia acesteia. Cu atât mai mult cu cât ilustra co-preşedintă a partidului, aceeaşi inenarabilă Alina Gorghiu, face confuzii descalificante între naţional şi naţionalism.

Unde mai pui că PNL a atras de-o vreme în rândurile sale, ori a promovat în funcţii prea mulţi cetăţeni cu biografii neclare. Aşa cum e cazul Ionicăi (Oana) Stănciulescu trimisă în CA-ul TVR.

Alte întrebări, deloc comode, vizează biografia, trecutul încă mai neclar ale d-lui Munteanu, relaţia sa cu Securitatea, cu SRI-ul şi, iarăşi, relaţia cu dl. Virgil Măgureanu. Pentru moment, dl. Marian Munteanu dă din colţ în colţ. Ne spune doar că s-a aliat cu dl. Măgureanu, fostul aliat al d-lui Ion Iliescu, doar pentru a-l împiedica pe bătrânul edec comunist să obţină un nou mandat prezidenţial în anul 2000. Şi minte, pretinzând că a intrat în PCR spre a nu fi dat afară din facultate.

Mai uşor cu pianul pe scări, dar şi cu gogoriţele, d-le Marian Munteanu! Nimeni nu te dădea afară din facultate în anii ’80 doar fiindcă nu semnai o cerere de intrare în PCR! Cu o primă minciună v-am prins deja!