Magia cuvintelor

Ştii să te programezi pentru succes şi fericire?

Fiecare dintre noi suntem creatori de realitate şi ţinând cont de acest fapt, de ce să nu creăm una frumoasă? Tu ce fel de realitate iţi creezi? Te programezi pentru fericire şi succes sau pentru eşec şi nefericire?

Cogito ergo sum! - Gândesc deci exist! Spunea Rene Descartes în lucrarea sa” Discours de la methode”. Dacă am merge puţin mai departe putem descoperi faptul că asta presupune că felul în care gândesc determină felul în care exist.

Suntem creatori de realitate clipă de clipă, având în aceeaşi măsură capacitatea să o modificăm prin gândurile noastre şi cuvintele care le constituie, ba mai mult chiar să modificăm şi realitatea celor din jurul nostru.

Şi asta îmi aduce aminte de următoarea poveste:

Doi novici călugări stăteau de vorbă într-o zi pe o bancă în grădina mănăstirii despre faptul că tare le mai ardea sufletul să fumeze o ţigară.

S-au rugat ei să reziste ispitei, s-au îmbărbătat reciproc dar fără nici un folos. Şi cum vorbeau ei aşa la un moment dat unul dintre ei propune să ceară permisiunea stareţului pentru a le permite să fumeze.

Zis şi făcut!

A doua zi unul dintre ei mergând abătut către locul lor de întâlnire din gradină îl văzu cu uimire pe celălalt novice fumând relaxat pe bancă.

- Nebunule, cum îndrăzneşti să faci asta...? spuse el cu indignare.

- Este simplu, am făcut aşa cum am hotărât ieri. Am fost şi i-am cerut permisiunea stareţului, răspunse acesta.

- Nu se poate aşa ceva... şi eu am fost ieri la stareţ dar nu mi-a dat voie să fumez!

Celălalt îl privi lung câteva clipe şi apoi îl întrebă:

- Dar tu ce i-ai cerut stareţului?

- Să mă lase să fumez în timp ce mă rog... răspunse acesta.

- Păi vezi... eu i-am cerut să mă lase să mă rog în timp ce fumez!

Pur şi simplu schimbarea cuvintelor într-o propoziţie, ba chiar şi a aranjării acestora sau a locului în care punem o virgulă pot schimba cu totul sensul acesteia. Gândurile sunt formate din cuvinte, iar felul în care le folosim va desemna modul în care vom percepe realitatea, subiectiv şi personal, programându-ne pentru o existenţă frumoasă sau una plină de suferinţă.

Am auzit de nenumărate ori expresii de genul:” Anul 2013 a fost un an rău!”. Anii nu ştiu să fie buni sau răi, ei sunt doar ani, iar felul în care îi percepem este unul subiectiv. Anul pe care noi l-am perceput ca fiind rău a fost perceput ca fiind unul bun de către cineva care a câştigat la Loto sau a încheiat un contract benefic pentru compania lui.

Cu ce ne ajută să folosim astfel de etichete?

Faptul că l-am etichetat aşa va duce la resimţirea acestuia ca fiind obositoare şi împovărătoare programându-ne astfel pentru suferinţă şi neplăceri.

Unul dintre instrumentele pe care le putem folosi în astfel de situaţii este recadrarea ce ne permite schimbarea perspectivei asupra situaţiei cu care ne confruntăm.

Conceptul de cadru se referă la modul în care percepem realitatea în baza experienţelor noastre anterioare, personale sau observate, iar recadrarea presupune schimbarea perspectivei din care o percepem.

Simplul fapt că am recadra exprimarea va duce automat la o altă percepere a experienţelor trăite şi poate dacă am folosi o exprimare de genul:” Anul 2013 a fost unul plin de provocări!” acest lucru ne-ar ajuta să nu mai resimţim în mod negativ acea perioadă. Iar adevărul este ca din totalul provocărilor cu care ne confruntăm în marea majoritate a situaţiilor găsim rezolvarea cea mai potrivită, doar că tendinţa este să le valorizăm mai degrabă pe cele negative iar pe cele pozitive să le trecem cu vederea, diminuându-ne astfel capacitate de a ne bucura şi amplificând oboseala şi tristeţea.

Tu ştii să te programezi pentru succes şi fericire sau mai degrabă pentru eşec şi nefericire?

Aştept cu acelaşi interes să împărtăşiţi cu noi astfel de experienţe în care schimbându-vă perspectiva aţi reuşit să depăşiţi cu bine acea provocare.

Până la următoarea reîntâlnire vă urez să învăţaţi să vă creaţi o realitate minunată şi să vă trăiţi viaţa în ECHILIBRU!