Lumea după Matei

0
0

Îl cunosc pe Matei de la sosirea mea în Franţa, cu 17 ani în urmă; a fost una dintre primele persoane cărora le-am împărtăşit visele mele: a rămâne în Paris, a reuşi să am un job, de jurnalistă, dacă se poate. La aproape două decenii după, întâlnirea noastră s-a transformat în prietenie, în respect şi, din partea mea, în admiraţie.

El este astăzi dramaturgul român cel mai tradus şi mai jucat în lume, unul dintre cei mai buni dramaturgi francezi, dar şi un romancier talentat, ca şi un jurnalist pertinent şi respectat, simbol, dar şi imagine a României în acelaşi timp. Chip al diasporei româneşti din Franţa şi în acelaşi timp chip al Franţei în România. Poet, dramaturg, critic de teatru, jurnalist, romancier, eseist...

Matei şi-a reuşit şi viaţa personală: fiica sa este deja o adolescentă talentată, cu înclinaţii evidente spre artele plastice, asemeni mamei sale. Iar acum Matei este şi un foarte fin analist, un autentic homo europæus. Unul din cei care nu doar iubesc Europa, ci sunt îngrijoraţi pentru viitorul său, căutând în acelaşi timp soluţii viabile la absenţa de viziune care o caracterizează de atâta timp deja. În imaginarul lui se nasc viziuni şi idei pentru Europa, pentru România, pentru locul nostru pe acest continent şi în această paradigmă sinceră şi fragilă care constituie de fapt lumea noastră. Parafrazând un prieten, matematician talentat stabilit în Germania, Preda Mihăilescu, fratele antropologului Vintilă Mihăilescu, Matei ştie cum să navigheze cu un compas… european:

Pentru mine, a lucra în două limbi a fost mereu o onoare, ca şi a lucra între două ţări, mai ales atunci când ştim că Franţa face parte din codul genetic al României. Sunt convins că, de fapt, cultura poate crea poduri, deznoda conflicte sau animozităţi.

Îl ascult, deci, pe Matei în salonul albastru al Ambasadei României la Paris, acest palat Béhague unde cândva Isidora Duncan dansa cu picioarele goale pe scenă în faţa unui Marcel Proust fascinat, şi sunt emoţionată, căci mă număr prin cei puţini invitaţi de Matei pentru a fi aici: în acest 7 aprilie, cu Luca Niculescu, ambasadorul României în Franţa, prietenul, dar şi fostul coleg de la RFI, suntem cu toţii aici pentru a asista la momentul în care va fi decorat. Doar vreo 20 de persoane, prieteni întru Matei.

Pe unii îi cunosc, pe alţii nu, dar realizez repede că mai avem câteva alte lucruri în comun, în afara lui, a lui Matei. Avem aceeaşi viziune despre lume, o viziune generoasă, solidară, unită, o viziune heteroclită, care respiră prin cultură. Noi îl iubim pentru ceea ce este, nu doar ca autor, ci şi ca o persoană care ştie să întrebe „ce mai faci?”, chiar atunci când nimic nu este cum trebuie. Pentru aceste calităţi pe care le-a păstrat de-a lungul timpului, în ciuda faptului că el navighează de mult timp deja în universuri care nouă, celorlalţi, ne sunt total inaccesibile.

Este unul dintre autorii vedetă ai festivalului de la Avignon.

Este doctor honoris causa al universităţii Ovidius din Constanţa.

Şi-a dat numele teatrului din oraşul său natal, Rădăuţi.

A creat şi dat numele său unui festival de teatru în oraşul său natal, Rădăuţi.

Şi tocmai a fost decorat cu „Serviciul credincios” în gradul de „Mare ofiţer” de preşedintele României, Klaus Iohannis.

Dar este, înainte de orice, Matei. Cu lumea şi în lumea sa. De înţeles pentru cei care sunt gata să accepte absurdul, simbolurile, cele nespuse, intuiţile şi orizonturile îndepărtate. De neuitat chiar şi pentru cei ce nu îl înţeleg. Prietena mea, Hélène, căreia i l-am descoperit cu ocazia unei reprezentaţii în Paris, mi-a mai spus o dată zilele acestea: „ …şi apoi, datorită ţie l-am descoperit pe Matei Vişniec! Acum îţi pot spune că nu am înţeles nimic din piesa aceea de teatru, însă am plecat plină de o doză de optimism, de o dorinţă subită de a râde de neplăcerile care îmi tot tulbură viaţa, de o forţă şi de o încăpăţânare de a-mi continua drumul... inexplicabile. Acesta este de fapt, Matei.

Între 8-15 mai, în şapte localităţi din nordul României - Suceava, Piatra Neamţ, Rădăuţi, Vatra Dornei, Bistriţa, Gura Humorului, Horodnicul de Sus - se vor desfăşura Zilele Matei Vişniec, a patra ediţie. O ocazie de a merge la teatru, gratuit, pentru a vedea nu doar piesele lui Vişniec, jucate în Bucovina lui, ci şi piese semnate de Eugen Ionescu şi Anton Cehov.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite