La sugestia Rusiei, după 1989, parlamentele României şi Republicii Moldova au votat Reunirea(partea a III-a)
0
În 1989 URSS avea să recunoască agresiunea şi nedreptatea pe care a făcut-o în 1940 asura României. Acest lucru se făcea în cadrul unei declaraţii fundamentate ştiinţific şi aprobate de către parlament. Conform acestei declaraţii Pactul Ribbentrop-Molotov nu a fost unul valabil din punct de vedere juridic.
Ulterior Republica Moldova a făcut acelaşi lucru. A venit rândul ca şi parlamentul României să ia act de nulitatea Pactului încheiat la 23 august 1939 între URSS şi Germania, pact care a însemnat ciopârţirea teritorială a statului român. Practic aprobarea de către cele trei părţi implicate a unor documente cu valabilitate juridică, face ca Pactul şi toate consecinţele lui să nu aibe acoperire. În fapt acest lucru înseamnă Reunirea celor două state româneşti prin anularea evenimentelor are au dus la destrămarea României. Rămânea doar ca executivele de pe cele două maluri să ia atitudine, să informeze ONU şi să desfacă graniţa. Acest lucru nu s-a întâmplat şi se pune întrebarea de ce din moment ce exista acoperire juridică şi acordul URSS?
O să vedem mai jos că parlamentul, în calitatea sa de reprezentant al poporului suveran, somează Preşidenţia, Guvernul şi Partidele Politice să iar act şi atitudine faţă de nulitatea Pactului dar şi a consecinţelor actului de la 23 august 1939.
Declaraţia Parlamentului României rivind pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră
Evocăm în aceste zile momentele tragice trăite de România în 1940, la numai două decenii după împlinirea aspiraţiei de veacuri a poporului român-reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 şi crearea statului naţional unitar român în hotarele lui fireşti, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic şi cultural.
Evocăm aceste dureroase evenimente, când părţi importante din trupul ţării au fost rupte cu forţa şi anexate şamavolnic prin implicarea directă sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicilor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii publice europene instaurate după primul război mondial.
În contextul acestei evoluţii din Europa, de la sfârşitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de alianţe şi tratate ale României, construit cu migală şi inteligenţă de diplomaţia românească şi ilustrul său component, Nicolae Titulescu, dar şi sistemul general al Societăţii Naţiunilor Unite s-au dovedit fragile.
În faţa forţei brutale, a politicii agresive din Est şi din Vest, încercarea de înţelegere şi preîntimpinare a conflictelor s-a dovedit inoperantă sau fără efect.
Atitudinea de cedare a unor ţări în faţa politicii agresive a făcut posibil Pactul Ribbentrop-Molotov şi Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietică Anexa Basarabia, Ţinutul Herţei şi Nordul Bucovinei, iar Ungaria Hortystă anexa o treime din Transilvania- sfinte pământuri româneşti.
Prin jertfa de sânge a poporului român, unul din aceste odioase aranjamente- Dictatul de la Viena- a fost abolit. Celelalte teritorii româneşti continuă să fie înstrăinate.
Nici un fel de politică, nici chiar cea stalinistă de înstrăinare a populaţiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila conştiinţa apartenenţei Basarabiei, Nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa la România.
Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care URSS şi Germania îşi stabileau sferele de interese de la Marea Baltică la Marea Neagră- hotărând de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România, contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional.
În consecinţă, în numele poporului român, parlamentul condamnă acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit. Tot astfel trebuie să fie considerată şi conseinţa directă a acestor înţelegeri secrete dintre Stalin şi Hitler- notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie, urmate de ocuparea cu forţa la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, împotriva voinţei populaţiei din aceste străvechi teritorii româneşti, acţiune care a reprezentat o încălcare brutală a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a României.
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost şi este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul deputaţilor poporului din URSS a condamnat semnarea Protocolului adiţional al Tratatului din 1939... şi a altor înţelegeri secrete cu Germania, şi a recunoscut că acestea sunt din punct de vedere juridic lipsite de temei şi de valabilitate, din momentul semnării lor, venind în contradicţie cu suveranitatea şi independenţa unor state terţe.
Împărtăşim aprecierea prin Hotărârea Congresului Deputaţilor din URSS, potrivit căreia protocoalele sovieto-germane au fost folosite de Stalin şi anturajul său pentru a da ultimatumuri şi a exercita presiuni, prin recurgerea la forţă asupra altor state, încălcând obligaţiile juridice asumate faţă de acestea.
Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnantă manifestare a politicii imperiale de anexiuni, a dictatului şi agresiunii făţişe, expresia cea mai gravă a încălcării moralei internaţionale şi a dreptului internaţional, cea mai condamnabilă conduită în relaţiile internaţionale.
Noile relaţii şi evoluţiile pozitive care au loc în Europa şi în lume crează premize favorabile pentru identificarea modalităţilor vizând înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor nefaste ale actelor nedrepte ce au la bază protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu principiile statuate în Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în Carta de la Paris pentru o nouă Europă, cu normele moralei şi dreptului internaţional.
Parlamentul României afirmă hotărât poziţia sa de a aborda cu deplină responsabilitate această problemă. În acest sens, solicită preşedintelui ţării, guvernului României, tuturor forţelor politice din ţara noastră să acţioneze în spiritul acestei declaraţii, în vederea împlinirii năzuinţelor legitime ale populaţiei din teritoriile româneşti, anexate cu forţa în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov.
Parlamentul României îşi exprimă convingerea că deplina afirmare a aspiraţiilor legitime ale românilor- astfel cum istoria, justiţia şi morala le consacră de drept- trebuie să reprezinte o misiune nobilă şi înălţătoare pentru toate forţele responsabile ale ţării, indiferent de opţiunea lor politică.
Această declaraţie a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din 24 iunie 1991, cu unanimitate de voturi.
Preşedintele Senatului
academician Alexandru Bîrlădeanu
Preşedintele Adunării Deputaţilor
Marţian Dan
Monitorul oficial nr. 136 din 27 iunie 1991
Se încarcă comentariile...
