La ce ne putem aştepta postelectoral?

0
0

Nici într-un caz la minuni. Toate sondajele de opinie acreditează victoria în alegeri a USL. Un semn de întrebare rămâne dacă va fi o victorie majoritar-absolută sau una relativă.

În oricare dintre cazuri, perspectivele sunt incerte spre îngrijorătoare. Am avut grijă, noi românii, să conducem barca politică a ţării în aşa fel încât obligatoriu să se împotmolească la mal. Cu deosebire în ultimii 2-3 ani i-am pus capac. În aşa fel încât oricine ar prelua conducerea după alegeri îşi va asuma o sarcină nu tocmai de invidiat. Doar că această îngrijorare, firească pentru cine scrutează cu responsabilitate viitorul, nu le va căşuna insomnii potenţialilor învingători.

Prin ipoteză deci, dacă vor fi absolut victorioşi, îşi vor consolida, îşi vor realiza mult râvnitul vis de putere, căruia i-au închinat întreaga sudoare  fie şi cu preţul trecerii peste cadavre. Decât că, odată ajunşi cu sacii în căruţă, se vor confrunta cu adevărata stare, cu adevăratele probleme pe care înşişi le-au provocat: destabilizarea bugetară, degradarea economică, inflaţia, explozia preţurilor, deprecierea leului şi a puterii de cumpărare, toate mergând înspre recesiune, spre o nouă criză, în condiţiile pierderii încrederii şi degradării poziţiei în cadrul UE.

Este destul de greu de crezut, cunoscându-l pe Băsescu, că-l va nominaliza în aceste condiţii pe Victor Ponta la şefia guvernului, deşi acesta încă de pe acum îşi formează noul guvern; pentru un motiv foarte simplu şi anume, a dovedit cu vârf şi îndesat că este neserios, nu ştie să guverneze în interior şi este total lipsit de credibilitate în exterior. Dar dată fiind la rândul său cerbicia celor doi fanatici purtători de drapel ai USL ca şi a vajnicilor lor susţinători, o nominalizare de către preşedinte a unui prim ministru altul decât Ponta, ca spre exemplu Tăriceanu, Tănăsescu sau Maior, va declanşa o criză politică cum n-a mai cunoscut România de multă vreme.

Lăsând la o parte neglijarea gravelor probleme ce ne stau în faţă, sunt posibile două scenarii. De o parte, mobilizaţi cum se cuvine, parlamentarii USL nu-şi vor acorda votul altcuiva decât lui Ponta. Într-o atare ipoteză, se poate merge, procedural-constituţional, până la noi alegeri, prelungind criza politică la cote paroxistice. De altă parte, sigur se va declanşa procedura de suspendare a preşedintelui cu posibili sorţi de izbândă. Consultarea obligatorie a partidului cu majoritate absolută sau, prin interpretare, a alianţei cu majoritate absolută, poate fi interpretată ca presupunând luarea în considerare inclusiv a persoanei propuse pentru funcţia de prim ministru. O nesocotire a propunerii va fi interpretată ca o gravă încălcare a constituţiei.

Dacă în schimb victoria în alegeri a USL va fi doar relativă, deci neavând majoritatea absolută, se pot imagina variante de coaliţii, fie pe stânga, fie pe dreapta, deci, să zicem USL, UDMR, UNPR, PPDD şi Minorităţi sau ARD,UDMR, PPDD şi Minorităţi, condiţii în care, liberalii de tip Tăriceanu-Chiliman li s-ar putea asocia. Ar fi probabil varianta cât-de-cât acceptabilă deşi se cunosc dificultăţile guvernărilor în coaliţii.

Oricum s-ar (ne)potrivi lucrurile, este sigur că ne aşteaptă zile grele. Acum şi de acum încolo se văd, se vor vedea nesăbuinţele românilor de a se fi aventurat în sisteme de guvernare pentru care nu eram pregătiţi. N-am avut (după hiatusul comunist) nici priceperea nici apetenţa guvernării real democratice, conştiinţa şi responsabilitatea exercitării puterii la nivel de masă.

Istoria ne-a format, ne-a educat în spirit paternalist, am avut nevoie tot timpul de un antemergător. Ne-am fi putut regăsi cadenţa în 1989 reluând firul istoriei din decembrie 1947. Am adoptat în schimb soluţia Iliescu la lumina căreia iată, am atins nefericita performanţă de a fi copiii ultimi ai Europei.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite