Juste Vernouillet, un architect francez în Corpul arhitecţilor din România

0
0
Juste Vernouillet în 1934 (Sursa: SANIC; fond Colegiul Arh., dosar2340, prelucrare grafică C. Oprea)
Juste Vernouillet în 1934 (Sursa: SANIC; fond Colegiul Arh., dosar2340, prelucrare grafică C. Oprea)

Cazul cetăţeanului francez Juste Vernouillet reprezintă excepţia înscrierii unui străin în Corpul Arhitecţilor din România în perioada interbelică.

Numele său apare menţionat în treacăt, în ”Fresca arhitecţilor” (p.121) a lui Toma T. Socolescu: ”arhitect francez, a lucrat pentru Dl Doneaud la Tribunalul Ploieşti”.  Suntem în măsură să aflăm mai multe despre acest architect, cercetându-i fişa matricolă şi dosarul de arhivă.

Născut Juste Zoile, a mai avut un frate arhitect, pe Albert născut în 1882

Fiul lui Marie Baptiste Joseph, catolic şi al lui Francoise Pauline Bauer, catolică

A fost admis la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Paris în 1902 şi a studiat în atelierul profesorului arhitect Paulin, la fel ca Paul Smărăndescu şi Ernest Doneaud (A se vedea foaia matricolă aici)

Arhitect diplomat al guvernului francez în 1913, echivalare la Bucureşti în 1925

Domicilii: str. Nicolae Drosu nr. 34, str. dr. Toma Ionescu nr. 17

Sediul profesional în str. Sandu Aldea nr. 82 (Parcul Domeniilor)

Cerere de înscriere depusă în 1932, i s-a eliberat legitimaţia nr. 80/1934

Prezintă echivalarea diplomei franceze, copie diplomă studii, copie certificat de naştere bilingv emis de Congregaţia St. Vincent de Paul, Capela Sacre Coeur, jurământ, declaraţie, copie diplomă emisă de Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici (membru din iunie 1927 pe numele Joseph Vermont).

Căsătorit la Paris în 1919 cu Ida Berger, au locuit la Bucureşti, pe str. Grigore Alexandrescu nr. 28

Arhitectul îi intentează divorţ în 1927, acuzând-o de insulte, părăsirea domiciliului, afirmând că din căsătorie nerezultând copii, nu au de disputat nici vreo dotă a soţiei. (Monitorul Oficial nr. 90, 22 aprilie 1927)

Încadrat pe lista arhitecţilor fără diplomă, ca arhitect recunoscut, cu toate că i se dăduse aprobarea de a profesa în ţara noastră, se căsătorise cu o româncă, construind casă şi fiind activ profesional din 1925-1926, se menţionează apoi că este cetăţean român, fără să se prezinte dovezi.

Era încă activ în 1942, când figura cu taxele achitate (Monitorul Comunal nr. 26, 28 iunie 1942).

Dosarul său din fondul de arhivă Corpul Arhitecţilor poate fi consultat aici. (nr. 2340)

Cercetare realizată în cadrul proiectului cultural Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecţilor al Asociaţiei Istoria Artei (2021-2022), susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România din Timbrul de arhitectură

scris juste v
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite