Joacă România la „două capete” în contextul războiului Rusia Ucraina?

România nu ajută Ucraina cu echipamente militare, rachete, muniţie, necesare armatei ucrainiene. S-a rezumat la 2000 de căşti şi 2000 de veste antiglonţ. G4Media a insistat să afle ce altceva a oferit România Ucrainei şi n-a aflat despre alte echipamente mai importante. Există ipoteza că România joacă la „două capete”, neştiind cine va învinge în acest război. Spre deosebire de alte state, Polonia, Slovacia, Ţările Baltice.

Nu mai vorbim de America, UE, Marea Britanie sau Germania. Care trimit armament în cantităţi mari, alocă sau au alocat miliarde de euro Ucrainei. Preşedintele Iohannis sau premierul Ciucă nu s-au dus la Kiev, spre deosebire de Boris Johnson, şefii Poloniei, Ţărilor Baltice, şefa CE, şefa Parlamentului European şi o întreagă suită de alţi şefi de state sau de guvern. Doar condamnările verbale împotriva Rusiei, venite de la şefii României, ne mai deosebesc de Ungaria.

Ce a încercat să afle G4Media

Într-un articol publicat aici, G4Media s-a adresat ministerului Apărării Naţionale cu întrebarea „ce ajutor militar a oferit România Ucrainei de la începutul războiului”.

Răspunsul MApN a fost:

”Materialele trimise de MApN se înscriu în efortul general al ţărilor NATO, UE şi al altor state pentru sprijinul de urgenţă al Ucrainei, în acţiunile de apărare a teritoriului în faţa agresiunii armate a Federaţiei Ruse.

De asemenea, militari şi mijloace tehnice din instituţia Apărării Naţionale particpă la desfăşurarea operaţiunilor Centrului logistic de stocare şi distribuire a ajutoarelor pentru acordarea asistenţei umanitare către Ucraina (HUB logistic), din judeţul Suceava”.

La o întrebare similară pusă de un jurnalist belgian, preşedintele Iohannis a declarat:

„Nu cred că e bine să facem declaraţii publice lungi despre ce face o ţară sau alta în această privinţă. Pentru noi e foarte important să ne ocupăm de refugiaţii ucraineni şi de oamenii care au nevoie de ajutor în Ucraina, este preocuparea noastră principală. Evident, ajutorul militar e transmis către Ucraina de către NATO”.

Iohannis ignoră faptul important că nu NATO a trimis ajutoare militare Ucrainei, ci ţările care fac parte din NATO, în nume propriu.

Articolul din G4Media conţine şi o listă cu ţările (nu NATO, ca organizaţie) care au trimis ajutoare militare Ucrainei şi în ce au constat aceste ajutoare.

Cum alţi şefi de stat care ajută militar Ucraina nu se tem să facă declaraţii, chiar lungi, cel mai sigur este că Iohannis nu are ce declara.

România nu a întrerupt aprovizionarea cu gaz din Rusia, deşi depinde doar în procent de 10% de această sursă. Şi abia ieri a interzis vapoarelor sub pavilion rusesc să între în porturile româneşti, cu multe excepţii.

Nici tranzitul ajutoarelor militare spre Ucraina nu se face prin România. Deşi rutele rămân secrete, cel mai probabil ele trec prin Polonia şi ţările Baltice, România este ocolită de aceste trasee. Sigur că Ungaria este o piedică, a anunţat că nu acceptă tranzitul de echipament militar destinat Ucrainei.

Rămâne ipoteza „subţire” că România a ajutat şi ajută în mod discret, fără tam-tam mediatic, armata Ucrainei. Personal nu cred în aşa ceva, iar dacă aşa este, nu ii ajutam militar pe ucrainieni, ne-am deosebi esenţial de restul ţărilor, inclusiv de cele est-europene. Exceptând Ungaria, care a declarat că nu susţine Ucraina în acest război crud şi nemilos.

Până la urmă, concluzia este că România este iarăşi coada ţărilor din UE, în privinţa ajutoarelor militare trimise Ucrainei.

Explicaţia pare una singură. Tandemul Iohannis-Ciucă, care conduce acum România, se teme că rezultatul războiului va fi în favoarea Rusiei, şi nu vrea s-o supere prea tare.

Unde greşeşte Iohannis

Aşa cum a declarat şi premierul Ciucă, în mod clar şi răspicat, Klaus Iohannis conduce România. Nu că nu ştiam. Dar România este o ţară democrată, în care există separaţia cele trei puteri în stat. Nu suntem nici în stare de război, de asediu sau de urgenţă, să conducă preşedintele ţara.

Rusia are puţine şanse să câştige acest război. Nici nu cred că-şi mai doreşte altceva decât regiunea Donbas.

Armata Rusiei a pierdut până acum enorm de multe echipamente, militari şi chiar generali. Chiar si nava amiral a flotei ruse, crucişătorul Moskva.

Şi mai grav, economia Rusiei este îngenunchiată cu fiecare lună de sancţiunile occidentale, pentru că Putin nu a stat să evalueze integrarea Rusiei în mecanismele economice, financiare, comerciale mondiale.

Putin şi-a pus în cap conducerea armatei şi a FSB, după ce a arestat zeci de generali din cele două structuri, care au trădat interesele cui? Ale lui Putin sau ale Rusiei?

Nici China sau alte ţări nu ajută şi nu se aliază Rusiei în acest război. Nu ai cum face aşa ceva, când Putin a invadat ilogic, fără provocări, o ţară independentă şi suverană.

Ce va urma după încheierea războiului

Cu pierderi enorme, războiul se va încheia în câteva luni. Ce va urma după? La această perioadă se gândeşte cineva din conducerea României?

Cortina de fier. Pentru tot ce a distrus şi pentru zecile de mii de morţi produse, Rusa va fi complet izolată de lumea liberă pentru mulţi ani de acum înainte. Dacă a avut o prezenţă ezitantă în susţinerea Ucrainei, şi rolul României în viitoarea „Cortină de fier” va fi proporţional. Adică redus. Cu pierderea unor investiţii şi resurse uriaşe de care ar fi beneficiat din parte UE şi Americii.

Agricultură. Odată cu reducerea exporturile de produse agrare din Ucraina, România ar putea beneficia de investiţii în agricultură, pentru că are teren arabil imens, care nu este exploatat la maximă capacitate din cauza resurselor mici pe care le avem. Tot cu investiţii străine masive ar putea fi repornite combinatele de îngrăşăminte chimice, dacă vom beneficia şi de gazul extras din Marea Neagră.

Căile ferate române şi portul Constanţa. Ar putea fi folosite şi de Ucraina pentru reluarea legăturilor comerciale, pentru exportul de produse agricole şi metalifere. Sigur că şi acest atu ar putea creşte importanţa României în comerţul mondial.

Reconstrucţia Ucrainei. Este sigur că se va declanşa un adevărat Plan Marshall pentru reconstrucţia Ucrainei, folosind în primul rând resursele financiare confiscate de la statul rus şi de la oligarhii săi. România ar putea participa la această reconstrucţie, cu companiile private care au legătură cu construcţiile. Cu avantaje enorme pentru dezvoltarea lor, cu locuri de muncă bine plătite la dispoziţia angajatorilor.

Toate aceste avantaje şi altele ar putea fi net diminuate dacă, după război, Zelenski va declara că România n-a făcut mai nimic pentru a ajuta militar Ucraina.

Îşi fac toate aceste socoteli mai marii României? Nu cred.