INTERVIU Nicolae-Miroslav Petrețchi, liderul Uniunii Ucrainenilor din România: „Ucraina și ucrainenii plătesc un preţ uriaş pentru dorinţa de a-şi lega viitorul de lumea civilizată“
0În acest interviu susținut de cercetător Dr. Nicolae Țibrigan cu domnul Nicolae Petrețchi, aflăm cum comunitatea ucraineană din România a jucat un rol important în gestiunea crizei refugiaților, precum și modul în care această criză poate fi transformată, printr-un efort bilateral, în piatra de temelie pentru o nouă era de aprofundare a relațiilor româno-ucrainene.
Nicolae Țibrigan: Recent, s-a încheiat a zecea ediție a Campionatului Mondial de Fotbal al Diasporei Ucrainene, competiție care a avut loc la Centrul Național de Fotbal Buftea. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) și Federația Română de Fotbal (FRF). Care este motivul organizării unui astfel de eveniment sportiv în Romania și care au fost principalele provocări întâmpinate de UUR in organizarea Campionatului?
Nicolae Petrețchi: Campionatul Mondial de Fotbal al Diasporei Ucrainene a fost organizat, în fiecare an, pe teritoriul Ucrainei, dar în condițiile agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prezentul eveniment nu s-a putut desfășura pe teritoriul țării vecine, anul acesta fiind găzduit, în premieră, de Uniunea Ucrainenilor din România, în parteneriat cu Federația Română de Fotbal, Ministerul Sportului și Organizația Internațională a Comunităților Ucrainene „FourthWave”, pe teritoriul României, în perioada 24 -29 august, la Centrul Național de Fotbal Buftea.
Organizarea evenimentului menționat își propune stimularea unei strânse colaborări între organizațiile ucrainenilor de pretutindeni, promovarea fotbalului, a ideilor olimpice și adoptarea unui stil de viață sănătos, prin practicarea sporturilor. În același timp, finalizarea unei acțiuni de amploare precum aceasta demonstrează, încă o dată, că eforturile Federației Ruse de a subjuga manifestarea culturii poporului ucrainean sunt zadarnice.
Cu toate că vorbim despre organizarea unui campionat mondial, dată fiind consistența evenimentelor organizate de Uniunea Ucrainenilor din România pe parcursul întregului an calendaristic, nu putem spune că am întâmpinat provocări semnificative, cu atât mai mult cu cât ne-am bucurat de susținerea Federației Române de Fotbal și a Ministerul Sportului.
Totuși, urmare a distanțelor mari în raport cu locul desfășurării competiției, un aspect notabil ar putea fi considerat întrunirea, în țara noastră, a unui număr mare de echipe ale diasporei ucrainene.
În același timp această competiție fotbalistică a demonstrat, încă o dată, unitatea și puterea ucrainenilor, determinarea lor de a-și promova limba, cultura, tradițiile, sportul și, nu în ultimul rând, de a arăta că ucrainenii sunt un popor pașnic, dornic să-și consolideze relațiile cu vecinii săi europeni, cu care împărtășește aceleași valori fundamentale, bazate pe respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și drepturilor omului etc.
NȚ: Care considerați că sunt principalele beneficii generate de eveniment pentru diaspora ucraineană în general, respectiv pentru etnicii ucraineni din țara noastră?
NP: Principalele beneficii generate de eveniment atât pentru diaspora ucraineană, cât și pentru etnicii ucraineni din țara noastră sunt obținerea unei colectivități de interese, continuității limbii, culturii, tradițiilor și obiceiurilor ucrainene, de obiective și standarde care stau la baza unității etico–politice a comunităților ucrainene din întreaga lume.
Totodată, este îmbunătățită colaborarea populației majoritare cu cetățenii aparținând minorităților naționale, contribuind la promovarea unor valori comune, precum dezvoltarea socială și asigurarea interculturalității și diversității.
În continuare, România găzduiește și susține un număr considerabil de sportivi refugiați din Ucraina, inclusiv prin organizarea de diverse competiții. Îmbunătățirea continuă a infrastructurii, disponibilitatea susținerii și valorificării potențialului sportivilor fac ca teritoriul României să atragă diferite competiții internaționale de o importanță majoră, dar și mulți tineri care vor să-și desfășoare activitățile de performanță aici.
De asemenea, evenimentul reprezintă un mod de interacțiune socială a jucătorilor, care contribuie la creșterea încrederii în sine și asumarea responsabilității, iar corelat cu autodisciplina, generează succes pe plan profesional.
NȚ: Care sunt perspectivele realizării unor evenimente cultural-sportive similare care să angreneze și pe viitor diaspora ucraineană din țara noastră?
NP: Probabilitatea realizării unor evenimente cultural–sportive similare care să angreneze și pe viitor diaspora ucraineană din țara noastră este luată în considerare, în condițiile în care Uniunea Ucrainenilor din România își arată deschiderea pentru organizarea unor astfel de acțiuni cultural-sportive care îi au în prim–plan pe etnicii ucraineni, precum și consolidarea raporturilor de colaborare dintre România și Ucraina.
Inclusiv, la momentul actual, valorificând sportul ca principalul element al unei vieți sănătoase, dar și din dorința de a îmbunătăți activitatea fizică a etnicilor ucraineni și relațiile dintre aceștia, Uniunea Ucrainenilor din România are deja în planul său de activități anuale competiții sportive naționale, astfel încât membrii comunităților ucrainene din România își exprimă de fiecare dată disponibilitatea și aspirația de a participa la orice activitate desfășurată care implică spirit competitiv și de echipă, alături de activități recreative sau sportive.
NȚ: La 24 februarie 2022, Federația Rusă a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei. De atunci, milioane de oameni au fugit din calea războiului, refugiindu-se în țări ale UE, printre care și România. În prezent, țara noastră ar găzdui circa 80.000 de solicitanți de protecție temporară și refugiați din Ucraina. UUR se află în contact permanent cu acești oameni. Care sunt principalele nevoi și dificultăți cu care se confruntă refugiații ucraineni în România?
NP: Nevoile refugiaților ucraineni sunt încă numeroase și de multe ori urgente. Iar dacă la început refugiații ucraineni din România aveau nevoie, în primul rând de produse de primă necesitate, de un spațiu de locuit, transport, asistență medicală etc., în prezent, pe lângă cele enumerate mai sus, accentul trebuie pus pe integrarea acestora în societatea românească.
Vorbim aici atât de adulți, care au nevoie de sprijin în căutarea unui loc de muncă, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar, cât și de copii refugiați, care trebuie să-și continue educația în România, inclusiv prin studierea limbii române, și să fie implicați în cât mai multe activități extracurriculare. Aș dori, în același timp, să vorbesc puțin si despre ce a făcut UUR încă din prima zi de război, și continuă să facă în prezent, la șase luni de la invazia Rusiei în Ucraina.
Începând cu data de 24 februarie a.c. Uniunea Ucrainenilor din România, prin toate filialele sale din teritoriu, a iniţiat demersuri de sprijinire atât a statului vecin, cât şi a cetăţenilor ucraineni care au tranzitat graniţele României, în fuga lor din calea armatei ruse.
Prin toate acţiunile sale, Uniunea Ucrainenilor din România a colaborat strâns cu autoritățile Statului român, care, de asemenea, au acţionat cu promptitudine, dovedindu-şi, încă o dată, statutul de partener de încredere al Ucrainei.
Nevoile și dificultățile cu care s-au confruntat și se confruntă refugiații ucraineni în România sunt diverse, motiv pentru care Uniunea Ucrainenilor din România a realizat mai multe intervenții care să faciliteze ajutorarea statului ucrainean, dar şi a cetăţenilor ucraineni care au rămas în Ucraina, sau care au decis, din motive lesne de înţeles, să se refugieze în alte state.
Prin contactele pe care Uniunea Ucrainenilor din România le are cu autoritățile din Ucraina, aceasta a menţinut constant un dialog instituțional cu oficialitățile statului vecin, care erau la curent cu nevoile militarilor ucraineni care îşi apără patria, pe de o parte, cât și a ucrainenilor relocați, a refugiaților sau a centrelor de refugiaţi interni, pe de altă parte.
Astfel, procesul transportului ajutoarelor umanitare a fost unul extrem de eficient, prin faptul că Uniunea Ucrainenilor din România cunoştea exact nevoile celor afectaţi de război, putând acţiona în consecinţă în colectarea şi transportul acestor ajutoare în zonele afectate din Ucraina, reușind deschiderea centrelor de refugiați și de colectare a donațiilor la sediile UUR, unde s-au adunat alimente neperisabile, haine, medicamente și produse de igienă personală, transportarea a peste 300 de convoaie, formate din camioane, TIR-uri şi microbuze, cu ajutoare umanitare, colectate şi organizate de Uniunea Ucrainenilor din România care au ajuns în Ucraina, incluzând peste 5000 de tone de ajutoare umanitare (produse alimentare, produse de igienă, produse de curăţenie, haine, jucării, medicamente, generatoare, saci de dormit, saltele, baterii externe etc.), destinate cetăţenilor ucraineni afectaţi de război.
Uniunea Ucrainenilor din România a reuşit o mobilizare imediată a tuturor membrilor săi, în vederea achiziţionării şi/sau colectării de hrană care să fie trimisă în Ucraina, pentru aprovizionarea centrelor de refugiaţi care adăposteau populaţia strămutată din zonele de război.
Totodată, Uniunea Ucrainenilor din România a centralizat spaţiile de cazare disponibile la capacitate maximă, dotându-le cu toate cele necesare cazării refugiaţilor ucraineni, precum şi organizarea celor necesare privind transportul acestora. Reamintim punerea la dispoziţie a spaţiilor sediilor filialelor UUR, pentru cazarea unui număr de peste 3.000 de refugiaţi, cărora li s-au asigurat alimentele necesare, căldură, apă caldă, internet, transport intern/extern, asistenţă medicală, cazarea a zeci de mii de refugiaţi la persoane fizice, membri ai Uniunii Ucrainenilor din România, precum și la diferite pensiuni, hoteluri, cămine studenţeşti, punerea la dispoziţie a microbuzelor şi a autoturismelor aflate în dotarea filialelor, precum şi a autoturismelor proprietate personală ale membrilor Uniunii Ucrainenilor din România, pentru transportul refugiaţilor către aeroporturi, gări, autogări, ambasade, spitale şi oriunde aceştia au solicitat, sprijin pentru achiziţionarea de bilete CFR, bilete de avion şi de autocar, din fondul de donaţii deschis de UUR pentru refugiaţi, facilitarea transportului a peste 2.300 de refugiaţi spre Europa, precum și asistenţă privind transportul unui număr de 1.000 de copii orfani din Ucraina spre Turcia.
Încă din faza iniţială a agresiunii Federaţiei Ruse, Uniunea Ucrainenilor din România a mobilizat şi coordonat un număr de peste 2.100 de voluntari, care au asigurat permanenţa la toate punctele vamale, în trei schimburi, oferind asistenţă umanitară, pachete cu alimente şi apă, inclusiv traduceri pentru refugiaţii ucraineni.
Totodată, membrii UUR au asigurat traducerea a numeroase documente oficiale (acte de stare civilă, diverse declaraţii, împuterniciri etc.), acestea fiind atât simple, cât şi traduceri autorizate şi legalizate pentru unităţi medicale (publice şi private), pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), precum şi pentru alte entităţi de stat sau private.
Pe plan educațional, Uniunea Ucrainenilor din România s-a ocupat de continuarea parcursului educațional al elevilor sau studenților refugiați ucraineni, realizând demersuri care să faciliteze integrarea lor în comunitățile sau în unitățile școlare din România, printre care: sprijin pentru elevii înscrişi ca audienţi sau participanţi la activităţile extraşcolare, implicarea directorilor din şcolile în care se predă limba ucraineană, precum şi a celor din alte şcoli în strângerea de ajutoare umanitare, organizarea de cursuri de limba română şi cursuri de limba engleză, precum și realizarea programului „Teleşcoala”, în parteneriat cu Televiziunea Română, care cuprinde 12 lecţii înregistrate, ce au început să fie difuzate din data de 06.05.2022 în fiecare vineri dimineaţă, de TVR 2.
Prin relaţionarea cu cetăţenii ucraineni refugiaţi din calea războiului injust de pe teritoriul ţării lor, Uniunea Ucrainenilor din România a considerat oportună facilitarea unor servicii de consiliere şi mediere pentru cetăţenii ucraineni prin care să îi ajute în adaptarea în noua comunitate, precum şi în ameliorarea traumelor cauzate de război, printre care: consiliere psihologică şi medicală pentru cei implicaţi în accidente rutiere, consiliere privind integrarea socială atât pentru copiii refugiaţi, cât şi pentru adulţi, punerea la dispoziţia reprezentanţilor Consulatului Ucrainean a sediilor UUR din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş şi Tulcea, pentru oferirea de asistenţă umanitară şi servicii consulare. De asemenea, dar și sprijin în găsirea unui loc de muncă sau de cursuri de formare profesională.
Pentru ucrainenii care au decis să se stabilească în România, conducerea Uniunii Ucrainenilor din România s-a ocupat de nevoile acestora, de autosusţinerea lor financiară, considerând necesară facilitarea accesului acestora la locuri de muncă în România.
În vederea unei mai bune gestionări a întregii situaţii, pentru asigurarea de produse şi servicii de primă calitate, precum şi pentru garantarea unei tranzitări mai sigure a ucrainenilor pe teritoriul României, Uniunea Ucrainenilor din România a încheiat parteneriate cu diverse instituţii/entităţi private şi publice, după cum urmează: parteneriat cu Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – InfoCons, colaborare cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane pentru protejarea, sprijinirea şi consolidarea capacităţii de acţiune a victimelor, cu accent special pe femei şi pe copii, colaborare cu: spitale judeţene, Poliţia rutieră, Poliţia de Frontieră, primării, Inspectorate Şcolare Judeţene, Crucea Roşie, ISU, Ambasada Ucrainei în România, Consilii Judeţene, Prefecturi, Jandarmeria, DGASPC, ONG-uri şi asociaţii, Mitropolii, Vicariatul Ortodox Ucrainean, alte confesiuni religioase, universităţi, parteneriat cu Televiziunea Română, parteneriat cu Radio România Internaţional – realizarea şi difuzarea de buletine de ştiri cu informaţii utile tehnice şi de interes pentru refugiaţi, precum şi cele privind relaţia dintre România şi Ucraina, difuzate la posturile locale Radio Constanţa, Radio Iaşi, Radio Sighet şi Radio Chişinău, din primele zile de război, parteneriat cu lanţul de magazine „Profi”, prin care se asigură hrana şi echipamentul pentru o echipă de fotbal din Ucraina, colaborare cu Academia Artei Înfrumuseţării – Sandria, care oferă două cursuri gratuite de Instructor Preparator Formare, cu diplomă acreditată de Ministerul Educaţiei, colaborare cu Asociaţia Practicienilor şi Specialiştilor în Economia Socială, privind activităţi educaţionale în limba engleză pentru copii din Ucraina şi etnici ucraineni, precum și cursuri de limba română, patru ore/săptămână, cu profesori, în vederea specializării în limbile ucraineană şi română, cu masă caldă.
NȚ: Se apropie noul an școlar, iar perspectivele înscrierii copiilor refugiaților ucraineni în sistemul educațional românesc sunt incerte. Care este situația actuală a acestor copii și care sunt soluțiile propuse pentru a le asigura accesul la sistemul național de învățământ din România?
NP: Încă de la începutul acestei agresiuni militare, Statul român a adoptat măsuri și a realizat demersuri care să sprijine ucrainenii refugiați pe teritoriul României, precum și să faciliteze integrarea lor în societate, inclusiv la nivel educațional.
În acest moment, copiii ucraineni cu statut de elev în sistemul național de învățământ din România se pot înscrie în învățământ, inclusiv fără să susțină Evaluarea Națională.
Ei beneficiază de locuri speciale, peste numărul maxim de elevi repartizat în clasă, prevedere cuprinsă în OME 3691/2022. Totodată, se lucrează la îmbunătățirea procedurilor pentru preșcolari și elevii din învățământul primar și gimnazial.
Pentru a veni în sprijinul acestora, membrii Comisiei pentru educație și știință din cadrul UUR se întâlnesc, periodic, cu cadrele didactice, părinții și elevii refugiați, punând în dezbatere problemele cu care aceștia se confruntă, urmând ca viitoarea întâlnire să fie desfășurată în data de 2 septembrie 2022, la Satu Mare.
La finalul lunii iulie, Uniunea Ucrainenilor din România a organizat o dezbatere pe această temă, la care au luat parte peste 100 de profesori care predau limba/în limba ucraineană maternă, directori de școli, inspectori de specialitate, experți în domeniu, precum și refugiați din toate județele țării.
În acest sens, plenul Consfătuirilor naționale ale cadrelor didactice de limbă maternă ucraineană a transmis Ministerului Educației, prin colaborarea cu Inspectoratele Școlare Județene, o rezoluție cu o serie de propuneri în ceea ce pivește sprijinirea elevilor refugiați în țara noastră.
De asemenea, i-am solicitat ministrului Sorin Cîmpeanu să analizeze oportunitatea extinderii facilităților prevăzute deja pentru elevii de clasa a IX-a și la celelalte categorii de vârstă, precum și adaptarea legislației pentru cadrele didactice refugiate la noi în țară.
În acest moment, la nivelul Inspectoratelor Școlare Județene au fost aprobate înființarea de noi clase pentru elevii refugiați din România, Uniunea Ucrainenilor din România asigurând specialiști pentru pregătirea acestora. Mai mult, la sediile UUR sunt organizate săptămânal, în unele județe chiar zilnic, cursuri pentru aprofundarea cunoștințelor, inclusiv pentru studiul limbii române, astfel încât elevii refugiați să fie integrați mult mai ușor.
NȚ: Pe 24 august s-au împlinit 31 de ani de la proclamarea Independenței Ucrainei. La 31 de ani de la despărțirea definitivă de trecutul sovietic, Ucraina trece astăzi printr-o perioadă extrem de dificilă din cauza unui război crud care a luat vieți nevinovate și distrus milioane de destine. Care este mesajul dumneavoastră pentru ucrainenii din România și de pretutindeni?
NP: Perioada pe care o traversează întreg mapamondul, cu precădere Ucraina, este, cu siguranță, una dintre cele mai dificile din istoria contemporană. Agresiunea armată a Federației Ruse împotriva unui stat suveran, Ucraina, pe lângă faptul că subminează însuşi fundamentul relaţiilor internaţionale şi ordinea actuală de drept internaţional, reprezintă un act de genocid împotriva poporului ucrainean, dacă doriți, o reinterpretare modernă a Holodomorului anilor '32-'33, care, prin acţiunile sale iresponsabile distruge vieţile a milioane de oameni nevinovaţi: copii, femei şi bătrâni.
Această situaţie, inimaginabilă până de curând, ne obligă să operăm schimbări profunde, cu privire la politicile noastre de viitor, atât pe plan european - arhitectura de securitate, surse de aprovizionare, securitatea energetică, cibernetică, politici şi strategii comune, cât şi pe plan naţional, unde ne confruntăm cu noi provocări ce s-au suprapus peste cele vechi.
În egală măsură, trebuie să conştientizăm impactul posibil al războiului informaţional, ca parte a confruntărilor dintre două lumi - cea occidentală, bazată pe valori fundamentale, precum respectarea demnităţii umane, libertate, democraţie, statul de drept, respectarea drepturilor omului, pe de o parte, şi cea din Rusia lui Putin, pe de altă parte, bazată pe dictatură, abuz, forţă, opresiune şi persecuţie.
Ucraina și ucrainenii plătesc un preţ uriaş pentru dorinţa de a-şi lega viitorul de lumea civilizată, de a-şi creşte şi educa copiii în spiritul valorilor europene.
Cu greu poate fi înţeleasă pe deplin drama pe care o traversează poporul ucrainean, însă lupta sa pentru libertate, pentru valorile şi tradiţiile naţionale, voinţa de a-şi alege propria cale şi de a-şi construi propriul viitor au stârnit admiraţia a milioane de oameni din întreaga lume. În acest context dificil pentru noi toţi, trebuie să rămânem solidari, să punem accent pe dialog, să lăsăm la o parte disputele inutile, să analizăm şi să contracarăm permanent posibila ascensiune a unor ideologii periculoase care tocmai în astfel de momente caută noi modalităţi de dezbinare.
Anul acesta, sărbătoarea a fost marcată de tristețe și bucurie în același timp, pentru că această zi a fost umbrită de un război necruțător, din cauza căruia milioane de ucraineni, majoritatea femei şi copii, au fost nevoiți să-și părăsească casele și să ia calea pribegiei, mii de civili și militari ucraineni și-au pierdut viața, iar alții continuă să își apere cu mult curaj pământul, departe de casele și familiile lor.
În egală măsură, constatăm cu bucurie că de șase luni ucrainenii s-au unit și rezistă cu succes în fața Răului, demonstrând lumii întregi voința de nezdruncinat a tânărului stat și a societății ucrainene de a trăi liber, coeziunea, unitatea, curajul și, nu în cele din urmă, spiritul autentic de luptători și iubirea imensă pentru pământul lor.
Se încarcă comentariile...
