Interviu cu Daniel Jinga, directorul General al ONB

0
0

Daniel Jinga, directorul general al Operei Naţionale din Bucureşti:”Publicul ar trebui să înțeleagă că opera e vie. Nu miroase a naftalină și nu corespunde unei epoci trecute, ci le aduce oamenilor în față sentimente și învățăminte despre lume și viață.”

Daniel Jinga
Daniel Jinga

Ziua internațională a Muzicii, 1 Octombrie. Ce semnificație are ea pentru Daniel Jinga acum, în 2022 si ce înseamnă în general?

- Pentru mine și pentru Opera Naţională din Bucureşti, 1 Octombrie reprezintă mai mult decât Ziua Internațională a Muzicii. Într-o congruență fericită, lumea operei sărbătorește în general intrarea în noul an de activitate, debutul noii stagiuni.

- Este primul 1 octombrie care vă găsește în postura de Director general al Operei Naţionale din Bucureşti, ca titular, nu ca interimar, așadar, evenimentul are altă “greutate”. Ce se întâmplă la Opera Naţională din Bucureşti pe 1 octombrie?

- 1 Octombrie 2022 reprezintă pentru mine deschiderea stagiunii cu numărul 1, după o istorie de 100 de ani a operei bucureștene. Dacă până acum am vorbit despre trecut, acum viziunea ar trebui sa fie una europeană, deschisă către valorile universale și către o lume upgradată a acestei arte. Noile forme de expresie scenotehnică îmbinate cu tradiționalul, teatrul total, realitatea augmentată, multiculturalismul și incluziunea, trebuie să recompună o scară de valori pe care vom păși în următorii ani.

După doi ani marcaţi de pandemie şi de incertitudini, iată că acum pornim “cu dreptul”. Există o altă atmosferă în Operă? A schimbat ceva în mentalul artistic colectiv această trecere prin “purgatoriu”, printr-o perioadă în care părea că lumea nu are prea multă nevoie de operă, de muzică, de artă în general?

National Bucharest Opera jpg

- Cred ca artiștii în general au înțeles în perioada pandemiei că misiunea lor în lume este una foarte importantă, că ei sunt, de fapt, apostolii sentimentelor frumoase, ai generozității, unității în diversitate, promotorii comuniunii între oameni, responsabili cu educarea și evoluția spirituală a umanității. Mai cred că pandemia a produs o importantă cernere între cei care făceau această ”meserie” fără a avea chemarea și arderea necesară. De fapt, majoritatea acestora din urmă fie s-au pierdut pe drum, fie îngroașă în această perioadă rândurile celor blazați sau ai celor ce se simt suprasolicitați și regretă acum perioada de inactivitate și lâncezeală pandemică.

Începe o nouă stagiune, ştim deja care ar fi principalele linii de forţă ale acesteia? Se continuă ideea de a invita pe scena Operei Naţionale din Bucureşti marile nume de cântăreţi români afirmate şi cu activitate consistentă în întreaga lume la acest moment? Dacă da, la ce să ne aşteptăm?

- În general sunt niște tipuri de abordare care au funcționat cu succes în perioada stagiunii centenare a Operei bucurestene și pe care nu o vom modifica în stagiunea ce urmează. Una dintre ideile care a funcționat cu succes a fost aceea de a aduce periodic invitați străini care să pigmenteze distribuțiile casei. Pe de o parte, publicul așteaptă acest lucru, pe de altă parte, această acțiune aduce și o primenire artistică a propriului nostru colectiv. Imaginați-vă așadar cât de bine s-au simțit coriștii și soliștii ONB sa fie colegi de scenă cu Bryn Terfel, sa spunem! Cu siguranță mentalitatea de învingător îi poate aduce sa facă parte în mod real din familia rarefiată a operelor mari. Și, da, vom continua cu multe nume de invitați ai anului trecut, pentru că experiența alături de ei a fost una mai mult decât fericită.

De ce ar trebui orice bucureştean să îşi găsească timp să vină la Operă? Ce e nou şi altfel acum?

- Publicul bucureștean ar trebui să înțeleagă că opera e vie. Nu miroase a naftalină și nu corespunde unei epoci trecute, ci le aduce oamenilor în față sentimente și învățăminte despre lume și viață, universal valabile ca spațiu și timp, folosindu-se deja de alte mijloace scenice de punere în act.

- Care ar fi premierele sezonului 2022-2023?

- Chiar pe 1 octombrie va avea loc premiera spectacolului ”Povestirile lui Hoffmann, compusă de Jacques Offenbach, pe libretul lui Jules Barbier și Michel Carré, după nuvelele fantastice ale scriitorului german E.T.A. Hoffmann. Regia, mișcarea scenică și lighting design-ul poartă semnătura lui Matteo Mazzoni, scenografia a fost realizată de către Elisabetta Salvatori, costumele de Roberta Fratini, video design-ul de Luca Attilii și coregrafia de Beatrice Șerbănescu. Conducerea muzicală îi va aparține maestrului Ethan Schmeisser. Vor urma Lacul lebedelor în noiembrie, Fantoma de la Opera in decembrie și multe alte surprize pe care nu le voi dezvălui încă. Avem în plan prezentarea a doua opere românesti dupa piese ale lui I.L. Caragiale - Rivulutia lui Adrian Iorgulescu si D'ale Carnavalului de Dan Dediu. În partea a doua a sezonului vom avea noi montari cu Flautul fermecat, Nunta lui Figaro si Clemenza di Tito si nu ne vom opri aici.

Hoffmann 01 jpg

-Alte evenimente speciale care sunt deja aşteptate pentru această toamnă şi această iarnă la Opera Naţională din Bucureşti?

- Opera Naţională Bucureşti are în proiect, în parteneriat cu Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, realizarea unui spectacol complex original ce va fi realizat de Gigi Căciuleanu pe o muzică originală compusă special pe această temă de compozitorul Dan Dediu, unul dintre cele mai importante nume al componisticii româneşti actuale, ce va fi pus în scenă ca balet cu muzică orchestrală live. Evenimentul va fi prezentat în premieră la Sala UNESCO de la Paris în noiembrie 2022, urmând a fi reluat la Bucureşti pe scena Operei Naţionale în perioada imediat următoare. Ulterior va fi inclus în stagiunea acesteia, urmând a fi prezentat în repetate rânduri pe scena Operei Naționale din Bucureşti.

Bucharest Opera Festival a fost un succes extraordinar în 2022. Va continua?- Un astfel de festival nu există nicăieri în lume. A fost un pariu cu noi înşine, o încercare a Operei Naţionale din Bucureşti de a demonstra că este în stare să gestioneze un tur de forţă de 9 zile şi 9 nopţi, 9 spectacole de operă, operetă şi balet programate în 9 seri consecutive, aducând în prim plan 9 orchestre, 7 coruri mixte, 1 cor de copii, 2 companii de balet, zeci de soliști și dirijori de top ai scenei muzicale actuale, în total aproape 1500 de muzicieni, balerini şi personal artistic şi tehnic prezenți pe scenă, în fosă şi în culise... Daca a fost posibil asa ceva in 2022, la finalul unei stagiuni plina de întreruperi, va asigur ca in 2023 Bucharest Opera Festival va reprezenta un eveniment care va putea transforma capitala într-un veritabil hub al turismului cultural.

- În luna octombrie veţi fi prezenţi cu o nouă producţie a operetei Crai nou de Ciprian Porumbescu în cadrul ITUPP.

- Sper că titlul Crai Nou îşi va găsi locul atât în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti, cât şi în programele altor instituţii similare de spectacole. Pentru mine, întâlnirea cu muzica lui Ciprian Porumbescu, anul acesta, a însemnat o revelaţie, pentru că aveam o părere contrafăcută despre ceea ce înseamnă marşurile din opereta Crai Nou. Era o asimilare cu propaganda comunistă. În acest moment, la Opera Naţională, prin punerea în scenă a acestui titlu se produce o exorcizare de comunism a lui Ciprian Porumbescu. De acum trebuie să sperăm să primim această muzică în forma ei pură, în forma în care Ciprian Porumbescu a gândit-o cu mult înainte ca România să treacă prin acest experiment totalitar şi de cult al personalităţii. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite