INTERVIU Aurelian Marin, preşedinte ANAT: „În 5 ani, cu siguranţă că va începe explozia de turişti străini în România!”

Ne-am propus să începem o serie de interviuri cu oameni care mişcă lucrurile în turismul românesc, fie ei agenţi de turism, hotelieri, lideri de organizaţii, organizatori de evenimente sau oameni de cultură. Încep cu noul preşedinte al ANAT, Aurelian Marin, care are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniu, atunci când a fondat agenţia de turism pe care o conduce şi în prezent, „Paradis - Vacanţe de vis”.

Interviu cu Aurelian Marin, preşedintele ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism)

Visul lui a fost promovarea turismului românesc, iar Paradis a ajuns, în câţiva ani, unul dintre cei mai importanţi touroperatori dedicaţi litoralului românesc. Apoi, a reuşit să „atace” cu succes şi litoralul bulgăresc, promovând oferte ale ţării vecine. În urmă cu 3 ani, Aurelian Marin a fost ales preşedinte al ANAT – Regiunea Sud Est iar în acest an, a marcat două reuşite: a fost ales preşedinte al ANAT şi a finalizat un proiect unic pe litoralul românesc, primul parc de aventură, „Paradis Land”. De asemenea, s-a hotărât să se implice şi în incoming, deci în atragerea de turişti străini către ţara noastră.

Estimăm că în circa 10 ani România va deveni cu adevărat o destinaţie turistică pentru locuitorii săi, precum şi o destinaţie de incoming.  Adica abia atunci puterea de cumpărare a românilor le va permite achiziţionarea unui număr seminificativ de pachete de turism şi abia atunci vom avea o imagine bună de ţară şi vom primi mulţi turişti străini. Credeţi că termenul este pesimist?

Cred că se va întâmpla şi mai repede. Am în vedere câteva argumente. Primul este acela că piaţa de outgoing, chiar dacă nu a ajuns la saturaţie, a atins o anumită stare de echilibru. S-a format deja o clientelă stabilă, iar cei care pleacă, pleacă an de an. Motiv pentru care touroperatori mari din România îşi îndreaptă atenţia către zona de incoming. De ce? Pentru că pornim de jos, dar potenţialul este foarte mare şi e loc pe piaţă...

...chiar spuneaţi, pe bună dreptate, la o recentă conferinţă de presă, că parcă nouă, românilor, ne-ar fi frică să facem incoming...

...am tras această concluzie participând la multe târguri de turism internaţionale, unde am văzut cu ne prezentăm noi şi cum se prezintă alte destinaţii. Se vede totuşi că a crescut şi incoming-ul pentru România, în ultimii 2-3 ani. Mă aştept ca de astăzi, în cinci ani, să vorbim deja de un incoming dezvoltat în România. În 5 ani, cu siguranţă că va începe explozia incomingului!

„Litoralul românesc are hoteluri bune, are infrastructură, are servicii, are dinamică şi are oferte”

Cum vă explicaţi creşterea numărului de turişti israelieni, dar şi polonezi pe litoralul românesc şi nu numai? Nostalgii, tranzit, reclamă din gură în gură ale unor temerari ce ne-au vizitat individual? Am văzut că aţi participat de curând la târgurile de turism din Polonia (Varşovia) şi din Israel (Tel Aviv). Ce perspective se întrevăd?

Turiştii israelieni sunt oarecum o surpriză pentru piaţa noastră. Chiar dacă 3.500 de turişti pe litoral, cât sunt aşteptaţi în acest an, nu reprezintă o cifră spectaculoasă, este o cifră în creştere, care promite. Însă aceştia sunt turişti care doresc servicii de calitate, care cheltuiesc. Pe de altă parte, e un semnal că litoralul românesc poate atrage şi turişti străini şi poate fi competitiv cu oricare altă destinaţie similară. Mă aştept ca, în condiţii normale, dacă şi calitatea serviciilor va creşte în continuare iar promovarea va fi pe măsură, să avem curse charter pe litoral şi dinspre alte destinaţii. Referitor la Polonia, nu cred că este vorba despre nostalgie. Destinaţia România este destul de cunoscută de către polonezi. Litoralul românesc are hoteluri bune, are infrastructură, are servicii, are dinamică şi are oferte. Aşa văd lucrurile şi nu cred că mă înşel. În Polonia există interes pentru piaţa românească, iar ei vin în prezent cu autocarul sau cu automobilul. În marea lor majoritate sosesc individual, iar grupurile vin cu autocarul. Sper ca în curând să avem şi o cursă charter pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu dinspre Polonia. De asemenea, avem din ce în ce mai mulţi turişti din Republica Moldova, care, din aprilie anul trecut, nu mai au nevoie de vize pentru ţările UE, inclusiv pentru România. Colaborez şi eu cu touroperatori din Republica Moldova, iar relaţia noastră este corectă, hotelierii români preferând, la rândul lor, să colaboreze cu touroperatorii români, care cunosc cel mai bine piaţa şi obţin cele mai bune oferte. Touroperatorul român oferă un plus de siguranţă, are un istoric în colaborarea cu hotelurile, are siguranţa încasării banilor şi se ştie că poate rezolva uşor orice problemă.

De unde ideea de a investi într un parc de aventură ca Paradis Land de lângă Neptun, având ca locaţie o pădure de pe litoral? De ce nu aţi ales ceva cu o tematică mai apropiată zonei, gen sporturi de apă?

Sunt mai multe motive care m-au determinat să realizez această investiţie. O dată, consider că aveam nevoie de proiecte mai aparte şi la mare, aşa cum este un astfel de parc de aventură. Un avantaj este acela că am găsit pădure, ceea ce nu este deloc uşor la mare. Pădurea de la Comorova este foarte întinsă, are peste 400 de hectare. Un astfel de parc are anumite cerinţe minime: copaci groşi, înalţi. Apoi, există o diferenţă foarte mare între un astfel de parc şi un parc acvatic, din punct de vedere al investiţiei. Oricum, investiţia noastră a fost destul de mare, am depus eforturi deosebite. Am fost nevoiţi să apelăm şi la prieteni, cum s-ar spune, dar am scos-o la capăt cu bine...

 ...este unicul parc de aventură din Dobrogea, nu?

Aşa este, nu mai există un astfel de parc pe Litoral şi în general, în Dobrogea. Parcul dispune de jocuri interesante şi există şi proiecte de extindere a parcului şi de aducere şi a altor facilităţi.

Revenind la practicarea sporturilor nautice pe Litoral, credeţi că turistului român îi lipseşte o anumită educaţie în acest sens sau doar bariera financiară creează oprelişti?

Nu cred că lipseşte educaţia, dar sporturile nautice sunt ceva mai scumpe. Atunci, lumea are un acces ceva mai limitat la ele. O plimbare cu ski jetul costă, de exemplu, de 100 de lei pentru 10 minute. Nu avem cele mai mici preţuri.

Voucherele de vacanţă vor fi o importantă gură de oxigen pentru turismul românesc

Consideraţi că reintroducerea tichetelor de vacanţă sub forma voucherelor va putea ajuta seminficativ agenţiile de turism şi structurile de cazare şi restauraţie? Există statistici anterioare în acest sens, o bază de comparaţie ca să estimăm care ar putea fi plus valoarea pe care se spune că o vor aduce?

Studii probabil că există, de vreme ce legea a fost promovată. Să facem următorul rationament: avem 5 milioane de angajaţi în ţară, cu toţii potenţiali beneficiari ai acestor vouchere. Să considerăm că numai 5% sau 10% vor primi aceste vouchere. 10% este un procent mai mult decât rezonabil. Înmulţim 400 de mii de oameni cu o valoare medie a sumei acordate de angajator, să zicem de 4000 de RON, şi vedem ce cifre rezultă! Este clar că mare parte din aceste vouchere ajung prin agenţiile de turism şi, mai departe, banii ajung la hoteluri. Un mecanism simplu, toţi banii se duc pe turism intern ceea ce va fi o gură de oxigen fantastică. Gândiţi-vă că orice investitor, în momentul în care pune mâna pe o anumită sumă, o va investi în afacerea lui şi astfel avem o şansă reală de a dezvolta turismul românesc cu aceste vouchere.

Aţi fost recent ales Preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) (pe 11 martie a.c.) şi vă felicităm pe această cale. Care sunt primele urgenţe pe care le veţi pune în aplicare alături de Consiliul Director al organizaţiei?

În primul rând ţine şi de acomodarea noastră: este vorba de un nou preşedinte şi de un nou consiliu. Chiar dacă o parte din membrii noului Consiliu Director au făcut parte şi din cel vechi, unii dintre ei sunt acum membri ai Biroului Executiv şi nu au mai fost, unii au avut anumite sarcini iar în noul mandat vor avea sarcini diferite, se vor ocupa de alte probleme sau de alte comisii... Primul lucru care trebuie să se întâmple este acela ca noi să ne întâlnim şi să ne creăm de comun acord o stategie. Personal cred că Preşedintele ANAT nu este şeful cuiva dintre aceştia. Sunt oameni mari de tot, profesional vorbind, care mănâncă turism pe pâine şi mulţi dintre noi, inclusiv eu, avem de învăţat de la ei astfel încât de comun acord ne vom face o strategie. Sunt câteva urgenţe precum problema asigurărilor împotriva insolvenţei şi falimentului, care este stringentă, este urgentă. Ea a fost tratată şi de vechea conducere cu acelaşi interes, nu s-a reuşit însă şi de aceea îmi doresc rezolvarea ei cumva, într-o altă formulă, alta decât cea existentă.

Vedeţi ANAT transformându-se într-o asociaţie de tipul celor occidentale, cu membri nu foarte numeroşi dar care pot susţine cotizaţii proporţionale cu cifrele de afaceri?

Nu am încă un punct de vedere clar format pe această idee, dar pot spune cu certitudine că orice asociaţie trebuie să fie reprezentativă pentru majoritatea membrilor. Când ne uităm în piaţă vedem cum este formată majoritatea membrilor iar ANAT trebuie să reprezinte interesele majorităţii.

În Turcia, asociaţia similară, TURSAB, are ca sediu o clădire cu multe etaje, este o adevărată "uzină" iar ministerul lor de resort lucrează în strânsă colaborare cu aceasta, practic având un rol important în procesul de autorizare al agenţiilor de turism. Oare ar fi o idee bună să se întâmple şi la noi la fel?

Ne dorim foarte tare ca noi, jucătorii, investitorii din industrie, să avem un cuvânt greu de spus în zona turismului din România. Milităm pentru un parteneriat public-privat cu tot ceea ce înseamnă decizii administrative în ceea ce priveşte turismul din România şi sperăm să mişcăm lucrurile în acest sens.

Ce măsuri ar lua, pentru turism, preşedintele ANAT dacă ar fi prim-ministru

Să încercăm la final un exerciţiu de imaginaţie. Presupunem că aţi fi prim-ministru pentru numai o săptămână de lucru. Enumeraţi-ne câte o măsură zilnică (deci cinci într-o săptămână) pe care aţi lua-o pentru  agenţiile de turism şi pentru turismul românesc în general.

O primă măsură: un TVA redus pentru agenţiile de turism. O a doua măsură: vorbeam mai devreme că România s-ar putea dezvolta în zona incoming-ului. M-aş focusa pe măsuri care să ajute acest segment, considerând incoming-ul ca fiind export de servicii. O a treia măsură: a lăsa numai asociaţiile profesionale să se "lupte" cu asiguratorii nu este o soluţie. Este nevoie şi de intervenţia statului ca al treilea jucător pentru a găsi o soluţie echilibrată.

A patra măsură: aş muta responsabilităţile din zona Ministerului şi administraţiei în general, care, ca peste tot în lume, de altfel sunt greoaie, presupun proceduri, oameni, pregătire, timp, interes. Aş contrabalansa decizia în zona privată şi aş duce responsabilităţile în zona industriei, acolo unde oamenii cunosc problemele. Întotdeauna când responsabilităţile se duc pe plan local, lucrurile merg mai bine. Nu sunt adeptul deciziilor centralizate pentru că întotdeauna deciziile le iau o mână de oameni, fără să ţină cont dacă în unele zone vor fi aplicate corect sau nu.

O a cincea măsură: aş muta definitiv promovarea din zona statului şi as crea mecanisme necesare astfel încât banii de promovare să se strângă fără intervenţia statului. Statul ar urma doar să creeze acele mecanisme, astfel încât privaţii să se organizeze, să strângă aceste fonduri şi să hotărască modalităţile de utilizare.

În calitatea dumneavoastră de preşedinte al ANAT şi de om care cunoaşte piaţa, cum vedeţi anul 2015 ca evoluţie pe partea de outgoing, de turism intern şi de incoming?

Outgoingul cred că este relativ staţionar, echilibrat. Pot fi creşteri sau mici descreşteri, semn că piaţa este maturizată. Incoming-ul este în creştere constantă de la an la an. Văd turismul intern într-o uşoară creştere, dar mai degrabă aş spune că e într-o stare de echilibru.

De ce aţi ales domeniul turismului, care au fost primii paşi, cum aţi început?

Întâmplarea. Sunt inginer constructor ca şi pregătire, am terminat facultatea de profil. Aş putea totuşi să spun că am un prieten foarte bun, Adrian de la Romadria, care îşi deschisese cu câţiva ani înainte o agenţie de turism. La un moment dat, când m-am hotărât să intru în lumea afacerilor, m-am gândit: ce poţi să faci când nu ai bani sau ai foarte puţini? Faci o agenţie de turism. M-am sfătuit cu acest prieten şi aşa am ajuns să deschid propria agenţie de turism. Lucrurile în viaţă se întâmplă într-un anumit fel, uneori nici nu ne dăm seama cum...

Au consemnat,

Traian BĂDULESCU

Cosmin IVAN

markete.ro