Interesul copiilor, sau paravanul după care ne ascundem

De câte ori se vorbește în România despre „viitorul copiilor”, e semn că cineva își apără prezentul propriu.

În aceste zile, sindicatele din educație anunță proteste la începutul anului școlar. În spațiul public, argumentul central e că măsurile de austeritate vor scădea calitatea educației și vor afecta copiii. Sună nobil. Doar că, dacă dăm la o parte retorica, apar niște întrebări incomode.

Dacă spunem că „se va strica ceva”, trebuie să acceptăm că înainte era bine. Era? Aveam clase în care 24 din 24 de elevi luau burse de merit, dar fără să primească vreodată feedback personalizat. Aveam ore anulate, materii făcute pe fugă, evaluări umflate și meditații în privat pentru cine își permitea. Dacă aceasta era „calitatea” pe care o apărăm, atunci avem o problemă de definiție.

Se spune că vor suferi copiii pentru că profesorii vor avea mai multe ore pe săptămână sau pentru că vor fi mai mulți elevi în clasă. Știința nu e de partea acestei idei. Meta-analiza lui John Hattie („Visible Learning”, 2009) arată că reducerea numărului de elevi în clasă are un efect foarte mic asupra învățării (mărimea efectului: 0,21), mult sub pragul considerat semnificativ (0,40). OECD confirmă în raportul „Education at a Glance 2023” că diferențele de performanță dintre țările cu clase mici și cele cu clase mari sunt nesemnificative dacă nu există schimbări în pedagogie și evaluare. La fel, studiile TIMSS și PISA din ultimul deceniu nu arată corelații directe între norma de predare redusă și rezultatele elevilor.

În România, când norma a fost redusă, efectul nu a fost o calitate mai bună a predării, ci mai mult timp pentru plata cu ora, cumul de norme sau meditații. Beneficii pentru profesori, nu pentru copii. La fel s-a întâmplat când salariile au crescut. Calitatea actului educațional, ce ajunge la copii adică, nu s-a schimbat.

Sindicatele invocă acum calitatea educației. Dar unde erau când evaluările internaționale arătau prăbușirea competențelor de bază? Când PISA 2022 a confirmat că 51% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional la citire și 58% la matematică? Când reforma planurilor cadru era blocată de inerție și elevii învățau din manuale depășite? Atunci, tăcerea era mai confortabilă.

Dacă am vorbi cu adevărat despre copii, revendicările ar arăta altfel. Am cere standarde profesionale clare și respectate. Formare continuă serioasă, nu doar pe hârtie. Evaluări corecte și personalizate, care să nu mai lase nimeni în urmă. Digitalizare care să închidă decalajele dintre școli, nu să le adâncească.

Adevărul e că aceste proteste sunt despre drepturile și condițiile de muncă ale profesorilor – lucru legitim, dar să nu-l amestecăm cu interesul copiilor doar pentru că dă mai bine în titlu.

Într-o zi, poate vom avea o mișcare sindicală care să iasă în stradă și pentru ore predate integral, pentru feedback real, pentru reducerea inechităților între școli și pentru dreptul copiilor la o educație autentică. Abia atunci vom putea spune că e și despre ei.

Surse și referințe:

1. John Hattie – „Visible Learning” (2009) Meta-analiza a peste 800 de studii privind factorii care influențează performanța școlară. Concluzie: reducerea numărului de elevi pe clasă are un efect mic (mărimea efectului 0,21), sub pragul considerat semnificativ (0,40). Rezumat oficial: https://visible-learning.org/hattie-ranking-influences-effect-sizes-learning-achievement/ Rezumat oficial: https://visible-learning.org/hattie-ranking-influences-effect-sizes-learning-achievement/
2. OECD – „Education at a Glance 2023” Analize comparative internaționale privind numărul de elevi/clasă și orele predate. Concluzie: nu există o corelație consistentă între dimensiunea clasei sau norma redusă și rezultatele elevilor; calitatea predării și evaluării contează mai mult. Raport complet (PDF): https://www.oecd.org/education/education-at-a-glance/
3. PISA 2022 – România Rezultatele oficiale arată că 51% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional la citire și 58% la matematică. Rezumat OECD (România): https://www.oecd.org/pisa/publications/Profil România (PDF direct): https://www.oecd.org/pisa/publications/PISA2022-Romania.pdf
4. TIMSS 2019 – Mathematics and Science Achievement Nu identifică o relație directă între mărimea clasei și performanța elevilor. Rezultate internaționale: https://timssandpirls.bc.edu/timss2019/international-results/
5. OECD – „Class Size and Student Outcomes” (2012) Raport special despre efectul dimensiunii claselor: impact limitat fără schimbări pedagogice. PDF: https://www.oecd.org/education/school/49685503.pdf