
Indicii preţurilor de consum: evoluţii recente, calcul, prognoză
0Institutul Naţional de Statistică (INS1) a anunţat recent printr-un comunicat de presă că, în luna august 2021 comparativ cu luna iulie 2021, preţurile de consum au crescut cu 0,2%, tendinţă de creştere încă din luna decembrie 2020. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 4,7%.
Rata anuală a inflaţiei în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 este 5,3%. Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) este 3,3%. Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent, din care se scade 100.

Statistica oficială reprezentată de INS calculează şi publică IPC pentru următoarele probleme: evaluarea inflaţiei în sfera consumului, determinarea puterii de cumpărare a salariilor şi pensiilor, oferirea unei baze pentru negocierile salariale între principalii actori de dialog social (guvern, sindicate, patronate), calculul dobânzii reale, fundamentarea politicilor sociale şi economice, realizarea de comparaţii internaţionale. Agenţii economici au nevoie de IPC pentru reactualizarea unor debite, pentru (re)calcularea unor drepturi salariale, pentru reevaluarea mijloacelor fixe. Magistraţii solicită adesea date privind evoluţia IPC pentru calcularea valorii unor bunuri şi servicii din dosarele civile sau prejudiciile din dosarele penale. Unităţile administrativ-teritoriale sunt interesate de IPC pentru reactualizarea preţurilor la chirii sau alte tipuri de servicii prestate.
Indicii preţurilor de consum măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă (perioadă curentă), faţă de o perioadă anterioară. IPC se calculează ca un indice de tip Laspeyres cu bază fixă. Ernst Louis Etienne Laspeyres (1834-1913) a fost un statistician şi economist german cunoscut pentru formula de calcul care determină creşterile de preturi utilizată în calcularea ratei inflaţiei.
Calculul IPC acoperă numai bunurile (alimentare şi nealimentare) şi serviciile care intră în consumul direct al populaţiei. În calculul IPC nu sunt incluse consumul din resurse proprii, cheltuielile pentru anumite investiţii, dobânzile la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele sau cheltuielile pentru munca prestată în gospodăriile agricole individuale sau familiale. În tabelul de mai jos, observăm cum au evoluat preţurile pe categorii: mărfuri alimentare, bunuri nealimentare, servicii.

Culegerea (observarea şi înregistrarea) datelor pentru calculul IPC se face direct dintr-un eşantion cu puncte de vânzare cu amănuntul (magazine) de către operatori statistici din cadrul direcţiilor teritoriale/ judeţene de statistică în cele 42 oraşe reşedinţă de judeţ din care au fost selectate 68 de centre de cercetare, în funcţie de numărul de locuitori. Unităţile în care se înregistrează preturile/tarifele au fost selectate la nivel local, din centrele de cercetare, în funcţie de volumul desfacerilor de mărfuri şi al prestărilor de servicii. Sunt incluse în nomenclator cca. 8000 unităţi, care trebuise menţinute cât mai mult timp posibil pentru a asigura continuitatea observării preţurilor. Preţurile colectate lunar sunt preţuri cu amănuntul, inclusiv şi TVA.
În etapa de culegere a datelor de pe teren este esenţială cooperarea managerilor de unităţi comerciale cu operatorii statistici care au nevoie de anumite informaţii privind sortimentele produselor vândute. Pentru exactitatea datelor referitoare la preturile (tarifele) unor sortimente de produse, discuţia cu personalul magazinelor este absolut necesară (ex: preturile la anumite medicamente, unele articole de îmbrăcăminte sau la reparaţiile realizate în furnizarea unor servicii). Preţurile colectate prin cercetarea statistică de teren descrisă anterior sunt ponderate cu datele obţinuţi din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) de unde rezultă cât cheltuie în medie o gospodărie pentru cumpărarea de bunuri alimentare, mărfuri nealimentare şi plata la serviciile necesare satisfacerii nevoilor curente (apă, canal, salubritate).
În afară de IPC, statistica oficială furnizează şi indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) care constituie un set de indici ai preţurilor de consum din UE, calculat în conformitate cu o abordare armonizată şi un singur set de definiţii. IAPC este conceput în principal pentru evaluarea stabilităţii preţurilor în zona euro şi a convergenţei evoluţiei preţurilor în UE, dar şi pentru comparaţii ale inflaţiei la nivel european. Începând cu ianuarie 2016, seriile IAPC sunt publicate cu anul de referinţă 2015 = 100.
Conform datelor INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2021 comparativ cu luna iulie 2021 este 100,18%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum este 4,0%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) determinată pe baza IAPC este 2,6%. Aceste date ne arată că preţurile au crescut nu numai în România, ci şi la nivel european.
În luna august, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat o proiecţie a inflaţiei2 pentru finalul anului 2021 care indică o majorare de 5,6%. Conform aceleiaşi prezentări, începând cu anul viitor, inflaţia va scădea până la nivelul de 3,4 în trimestrul II al anului 2023. Pentru echilibrul macroeconomic este importantă o anumită stabilitate de preţurilor în sensul că acestea nu ar trebui să crească (inflaţie) sau să scadă semnificativ (deflaţie). Perioadele îndelungate de inflaţie sau deflaţie au efecte negative nu numai asupra economiei naţionale, ci şi asupra nivelului de trai al cetăţenilor (calitatea vieţii). 3
Creşterea inflaţiei fără o ajustare corespunzătoare a câştigurilor salariale, pensiilor şi a altor tipuri de venituri conduce la scăderea nivelului de trai, deprivare economică şi sărăcie.
1 Institutul Naţional de Statistică, Inflaţia şi indicele preţurilor de consum: august 2021, https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc08r21.pdf, ultima accesare 10 septembrie 2021.
2 Banca Naţională a României, Proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC şi intervalul de incertitudine asociat, https://www.bnr.ro/Proiectii-BNR-22694-mobile.aspx, ultima accesare 10 septembrie 2021.
3 Banca Central Europeană, De ce este importantă stabilitatea preţurilor, https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me-more/html/stableprices.ro.html, ultima actualizare 25 august 2021.