Ședința coaliției, anulată: PSD continuă boicotul până la adoptarea pachetului 2 de reformă
0Conducerea PSD s-a reunit luni în ședință, pentru a lua o hotărâre în privința proiectului de ordonanță de urgență care vizează suspendarea unor finanțări din PNRR și Anghel Saligny. În urma discuțiilor s-a decis ca social democrații să boicoteze ședințele coaliției până la adoptarea pachetului 2 de reformă.
UPDATE: Ședința Coaliției de guvernare a fost anulată
Ședința liderilor coaliției programată de la ora 17.00 la Palatul Victoria a fost anulată, după ce PSD a decis să continue boicotul discuțiilor la nivel de lideri. Reprezentanții PNL, USR și UDMR și-au confirmat prezența, însă absența social-democraților a blocat desfășurarea întâlnirii în format complet.
UPDATE: PSD nu va reveni la şedinţele Coaliţiei până nu va exista un acord în Coaliţie pe Pachetul II şi pe proiectele din Anghel Saligny. Social democrații vor participa doar la grupurile tehnice.
UPDATE: PSD nu se întoarce la ședințele coaliției de guvernare. Ce condiții pune
Motivul pentru care liderii social-democrați au hotărât să nu participe în continuare la ședințele coaliției îl reprezintă mai multe probleme din pachetul 2 de reformă al Guvernului.
Astfel, PSD pune mai multe condiții printre care se numără cerința ca raportarea la populație să se facă în funcție de datele Institutului Național de Statistică, nu de cele rezultate la recensământ.
Alte puncte pe care PSD le vrea incluse în pachetul 2 sunt legate de taxele locale. Potrivit surselor din interiorul PSD, primarii social democrați doresc să nu le fie luate toate sumele din taxele locale. De asemenea, grilele salariale pentru consiliile județene să nu se facă în funcție de venituri, întrucât aceste instituții nu colectează taxe și impozite.
Astăzi, premierul Ilie Bolojan urmează să aibă o nouă întâlnire cu primarii de mari municipii. Liderul PSD Sorin Grindeanu a avut mai multe discuții cu Ilie Bolojan în ultimele zile, susțin sursele citate.
Știrea inițială
Social-democrații spun că această ordonanță „nu se bazează pe un consens între partidele aflate la guvernare și, prin urmare, nu a primit avizul miniștrilor PSD”.
Reprezentanții PSD spun că vor veni cu un set de propuneri pentru amendarea actualului proiect de ordonanță de urgență şi susțin că vocea aleșilor locali ai PSD, care reprezintă mai mult de jumătate din comunitățile locale din România, trebuie ascultată.
Biroul Permanent Naţional al Partidului Social Democrat s-a reunit luni, de la ora 11.00, în sistem hibrid, cu participare fizică şi on-line, la sediul central al PSD.
Social-democraţii vor discuta în primul rând apariţia în transparenţă a Ordonanţei de urgenţă care prevede suspendarea finanţărilor pe programul Anghel Saligny şi PNRR, pentru proiectele care au un grad de realizare mic sau încă nu au fost demarate.
PSD consideră că actuala formă a proiectului de ordonanţă de urgenţă care vizează suspendarea unor finanţări din PNRR trebuie revizuită, deoarece este necesară o examinare obiectivă a proiectelor care sunt într-un stadiu avansat de execuţie.
„Propunerea de ordonanţă de urgenţă introdusă în primă lectură pe ordinea de zi a şedinţei de guvern nu se bazează pe un consens între partidele aflate la guvernare şi, prin urmare, nu a primit avizul miniştrilor PSD”, a transmis partidul, într-un comunicat de presă.
Social-democraţii spun că nu vor mai susţine nicio decizie majoră a Guvernului care este promovată fără a exista un consens politic între partidele din arcul guvernamental. Respectarea mecanismului decizional convenit în Acordul Politic este necesară pentru buna funcţionare a Guvernului.
„Ca atare, conducerea PSD va stabili în cadrul şedinţei Biroului Permanent Naţional de luni, 18 august, un set de propuneri pentru amendarea actualului proiect de ordonanţă de urgenţă. Vocea aleşilor locali ai PSD care reprezintă mai mult de jumătate din comunităţile locale din România trebuie ascultată”, a mai transmis PSD.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a supus săptămâna aceasta dezbaterii publice o Ordonanţă de Urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul naţional de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale. Documentul este necesar, potrivit iniţiatorilor, pentru „atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională”, generat de supracontractarea proiectelor de infrastructură şi se referă la proiectele finanţate prin PNRR; Anghel Saligny.
Ordonanţa prevede reglementarea pentru anul 2025 a modalităţii de încheiere a unor noi angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, de către Compania Naţională de Investiţii.
Doar 4% din proiectele finanțate de acest program au fost finalizate
Conform datelor disponibile pe site-ul MDLPA, până la 30 iunie 2025, 187 de proiecte au fost declarate ca finalizate și recepționate – adică aproximativ 4% din totalul proiectelor pentru care există contracte semnate. Cele mai multe au fost finalizate în 2024 – 128. Cele mai multe proiecte finalizate, câte 4, figurează la Vălenii de Munte (PH) și Petroșani (HD).
Stadiul decontărilor este diferit de cel declarat de beneficiari în mai multe cazuri și sunt înregistrate proiecte unde s-a declarat că s-a implementat 5-6% din proiect, dar s-au decontat toți banii.
4.758 proiecte nefinalizate, mai arată raportul. Împărțirea pe partide
Până acum s-au efectuat deconturi (parțiale sau totale) pentru 3.120 de proiecte. Pentru 970 dintre proiectele contractate nu a fost efectuat niciun decont. Dintre acestea, 509 sunt la beneficiari de la PSD și 310 de la PNL.
Există proiecte pentru care Stadiu obiectiv declarat este peste 80%, dar pentru care nu există niciun decont plătit. Aceste date sunt declarate de către beneficiari. De exemplu, mai jos puteți vedea proiecte aflate în această situație, care au o valoare de peste 2 milioane de lei, decont zero și stadiu de implementare declarat peste 80%. Este posibil ca în unele din aceste cazuri, mai ales dacă bugetele proiectelor nu sunt foarte mari, ca deconturile să se facă la final. De asemenea, este vorba de decontări întârziate sau de firme care preferă să lucreze pe banii lor și să deconteze doar la finalul proiectului – astfel că un procent mic de decontare poate fi înșelător.
Partidul Social Democrat: 2.606 proiecte
Partidul Național Liberal: 1.762 proiecte
Uniunea Democrată Maghiară din România: 366 proiecte
Independenți: 60 proiecte
Alianța pentru Unirea Românilor: 47 proiecte
Uniunea Salvați România: 43 proiecte
Pe ce tip de lucrări și investiții s-au alocat cei mai mulți bani
Din totalul de 45 de miliarde lei, 28 de miliarde au fost alocate proiectelor de infrastructură rutieră (drumuri, poduri sau drumuri + poduri), iar restul de aproximativ 17 miliarde lei au fost alocate proiectelor pentru rețele de apă și/sau canalizare.
Cel mai mult s-a decontat pentru proiectele pentru drumuri (49%), pe când pentru cele legate de canalizare s-a decontat 37%. Pentru proiectele de apă și canalizare s-a decontat o treime din suma alocată.
Unde s-au dus cei mai mulți bani din program Anghel Saligny / Sursa foto: ExpertForum
Cei mai puțini bani alocați pentru proiectul mamut „Plafonul Unirii”. Situația din Capitală
La nivelul municipiului au fost aprobate 30 de proiecte, în valoare de 928 de milioane de lei, din care au fost contractate 838 milioane de lei. Sectoarele 1 și 5 au câte un proiect fiecare, Sectorul 4 are 2 (incluzând Plafonul Unirii), Sectorul 3 are 7, Sectorul 2 are 9, iar Sectorul 6 are cele mai multe (10).
Dintre acestea, doar 10 (33%) au fost contractate, mult sub media națională la nivel județean. Sectorul 4 este singurul care are toate proiectele contractate. Sectoarele 1, 2 și 5 nu au, în schimb, niciun proiect contractat din cele 11 în valoare de 76 de milioane de lei.
Deconturile efectuate pentru proiecte la nivelul Municipiului București însumează aproximativ 91 milioane lei, adică 11% din suma contractată.
Cea mai mică rată de decont este la proiectul mamut de la Piața Unirii, administrat de Primăria Sectorului 4, din care s-au plătit doar 17 milioane de lei din 750 de milioane de lei.
Dispute în coaliția pe tema tăierilor propuse de premierul Ilie Bolojan
La finalul lunii iulie, premierul anunța că banii s-au terminat și doar o treime din proiecte mai pot primi finanțare, urmând a avea loc o prioritizare în funcție de stadiul implementării. Principalii oponenți au fost liderii PSD, care au comunicat faptul că programul Saligny este o ”linie roșie” pentru rămânerea sau ieșirea de la guvernare. Chiar mini-scandalul din coaliţie zilele astea are ca miză, între altele, continuarea finanţării fără mari întrebări privind rostul şi eficienţa programului.
Cert este că Guvernul nu poate plăti pentru toate proiectele, mai ales că din motive politice au fost aprobate foarte multe, fără a exista în mod evident și bugetul pentru a le plăti, ceea ce este o practică foarte veche în administraţia română. Și este evident că o parte dintre aceste proiecte nu vor fi finalizate în condiții optime sau chiar se vor degrada – costul unor calcule politice care nu au legătură cu realitatea bugetară.
Se încarcă comentariile...
