IMM-urile sunt la terapie intensivă. Şi nici economia nu se simte prea bine

Ca tot românul, mai citesc şi eu ştirile şi trăiesc cu impresia că economia României este grav afectată, ca să nu spun foarte grav.

Cât despre pandemie în sine, am evitat să mă pronunţ până acum, una la mână pentru că nu sunt specialist în domeniu şi detest să-mi dau cu părerea despre lucruri pe care nu le cunosc şi doi la mână pentru că piesele lipsă din puzzle vor apărea în două, maximum trei luni, după ce raportul OMS privind cauzele izbucnirii epidemiei va fi fost făcut public, iar populaţia va fi vaccinată într-un procent suficient încât să ne dăm seama ce se întâmplă. Până atunci, însă, mai este un pic şi, cum spuneam, cred că IMM-urile româneşti sunt la terapie intensivă şi nici economia nu se simte prea bine, lucru care mi-a fost confirmat de Cristian Ionescu, CEO Instant Factoring.

S-a împlinit, iată, un an de pandemie. Ce bilanţ avem din punct de vedere al business-urilor care nu au rezistat acestei perioade? Câte dintre ele au trebuit să închidă porţile, din semnalele pe care le aveţi din piaţă şi care a fost cel mai des întâlnit motiv?

C.I.: După un 2019 foarte bun pentru mediul de business, în care am avut o creştere susţinută pe segmentul de IMM-uri, primul an al pandemiei a venit să dea peste cap toate prognozele optimiste cu care debutase 2020. Astfel, până în trimestrul al treilea al anului, peste 60.000 de firme solicitaseră deja certificatul pentru situaţii de urgenţă. Aceste firme şi-au suspendat fie parţial, fie total activitatea. În general, firmele mici si foarte mici, care nu aveau stabilitate financiară, au fost cel mai mult afectate de pandemie şi de blocajul sever intervenit în lockdown. Totodată, am văzut multe companii de dimensiuni mijlocii sau mai mari, care au fost direct afectate de restricţiile guvernamentale şi care nu au rezistat în această perioadă. 

Ca volum, din cele câteva mii de companii finanţate de noi, aproximativ 30% au fost direct şi foarte grav afectate pana la închiderea business-urilor. Motivul cel mai întâlnit a fost scăderea bruscă a cererii, fie din cauza contracţiei brutale a pieţei, fie din cauza restricţiilor impuse în domeniile respective. Am observat un impact accentuat la micii producători care aveau clienţi pentru desfacere în zonele comerciale afectate, precum şi la toate domeniile care erau dependente de traficul de clienţi.

Situaţia ar fi fost mult mai gravă fără intervenţia statului român?

C.I.: Cred că statul a contribuit la diminuarea efectelor negative asupra mediului de business prin moratoriul bancar şi prin amânarea plăţii taxelor, două decizii importante prin care banii au continuat să circule între companii şi astfel le-au ajutat să rămână active.

Din păcate, IMM Invest nu a fost o soluţie care să contribuie la salvarea companiilor mai mici şi care nu erau stabile din punct de vedere financiar. Criteriile de acordare utilizate de bănci în procesul de decizie de acordare a acestei facilităţi au avut în vedere aprobarea acelor companii care aveau o situaţie financiară bună, care erau bancabile, şi care, probabil, ar fi obţinut finanţare de la bancă independent de IMM Invest.

Iar datele din analizele care au fost făcute publice în piaţă de Asociaţia Română a Băncilor au arătat că, dintr-un estimat de  550.000 de IMM-uri, aproximativ 100.000 au accesat un credit, deci raportul este de 1 la 5 al IMM-urilor bancabile, ceea ce ne spune că numărul companiilor mici care au nevoie de suport financiar este uriaş. De altfel, asta arată şi datele noastre: pe fondul cererii uriaşe din piaţă, am înregistrat anul trecut o creştere cu 90%  a volumului de finanţări oferite, de la 40 milioane de lei în 2019 la 77 milioane de lei în 2020, şi asta în condiţiile în care şi noi am fost extrem de precauţi cu finanţările acordate, întrucât nu ştiam dacă se închide sau nu economia pe fondul restricţiilor impuse de autorităţi.

S-a vehiculat faptul că pachetul de criză pus la bătaie de statul român a fost unul dintre cele mai mici din Europa. În plus, fondurile promise IMM-urilor încă întârzie. Ce impact a avut acest lucru asupra mediului de business?

C.I.: Într-adevăr, un ajutor venit prea tarziu nu mai este relevant. Ar fi fost bine ca tot procesul să fie rapid şi să se întâmple la momentul oportun pentru că astfel unele companii ar fi scăpat, poate, de colaps. Pentru că nu au mai primit amânări de la creditori şi nu au avut resurse să-şi achite datoriile,  multe business-uri au fost nevoite să-şi ceară insolvenţa sau au fost executate de creditorii care nu au mai avut răbdare şi au vrut să-şi recupereze creanţele de la aceştia.

Chiar şi cele care au reuşit, însă, cu eforturi serioase, să se menţină în activitate, stau foarte prost la capitolul cash-flow. În acest sens, un barometru recent publicat de Sierra Quadrant arată că 58% dintre reprezentanţii companiilor din România susţineau la finalul lui 2020 că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Ce se anunţă din punct de vedere al business-urilor autohtone în 2021? Vedeţi o ameliorare a situaţiei generale faţă de 2020, sau dimpotrivă?

C.I.: Estimăm că vom vedea o cerere în piaţă într-o uşoară creştere în 2021 faţă de 2020. Însă, pentru ca această cerere să fie susţinută, este important ca firmele să aibă acces la finanţarea operaţiunilor, practic să aibă la îndemână banii de care au nevoie pentru a-şi acoperi cheltuielile de business şi pentru a satisface această cerere din piaţă.

Companiile româneşti au fost profund afectate, şi, într-adevăr, amânarea plăţii taxelor a avut o contribuţie importantă pentru cele care au rezistat. Însă nu trebuie uitat că anul acesta taxele amânate la plată anul trecut trebuie plătite şi astfel efortul financiar creşte semnificativ. De aceea, din perspectiva mea, este important accesul rapid şi cât mai simplu la finanţare, mai ales la finanţare alternativă la creditele bancare, pentru că multe companii nu se mai încadrează pe indicatorii tradiţionali de risc.

Termenele foarte lungi de facturare au pus probleme multor firme anul trecut. Pentru cei care află abia acum de serviciile dvs. - cum ajută, concret, Instant Factoring un antreprenor din acest punct de vedere?

C.I.: Soluţiile de finanţare online oferite de noi se adresează companiilor mici şi mijlocii, cele care  reprezintă 99,7% din companiile din economie şi angajează 66% din salariaţi, conform unui raport al Comisiei Europene. Ele asigură „sângele” necesar pentru ca o economie să funcţioneze, astfel încât ei sunt cei care trebuie susţinuţi în primul rând cu alternative de finanţare nebancare.

Prin soluţia de finanţare a facturilor imediat după emitere, Instant Factoring oferă acces rapid la bani antreprenorilor pentru ca aceştia să-şi acopere nevoile de business, fie că vorbim de plata cheltuielilor curente sau investiţii noi. Practic vorbim de posibilitatea de avea cash oricând ai nevoie, pentru orice ai nevoie, pentru a plăti pe oricine ai nevoie. Singura condiţie e să ai facturi emise către clienţi care arată cât de cât echilibrat şi pot plăti la scadenţă facturile.

Modul de accesare a serviciilor noastre este foarte simplu şi l-am gândit aşa pentru a fi cât mai accesibil. Tot procesul are loc 100% online, fără hârţogăraie, fără deplasări fără sens, fără timp pierdut. Platforma permite luarea unei decizii de finanţare într-un interval de 2 ore, iar termenul maxim până când clientul primeşte banii în cont este de 24 de ore. Practic, orice factură se poate transforma în cash imediat după emitere, iar antreprenorul nu este nevoit să aştepte termenele de încasare (care ajung la 120 zile în ultimul an) pentru a încasa sumele cu care îşi poate plăti angajaţii sau poate achita materia primă ca să-şi continue activitatea.

Care a fost cea mai dramatică situaţie pe care aţi întâlnit-o anul trecut din punctul de vedere al unui business aflat în dificultate?

C.I.: Au fost numeroase situaţii limită, însă una ne-a impresionat în mod particular. Am avut un client, producător de sandvisuri cu desfacere în benzinării şi magazine alimentare din proximitatea clădirilor de birouri, care producea în medie 10.000 de sandvişuri pe zi, iar din cauza restricţiilor impuse de pandemie a fost nevoit să închidă afacerea şi să concedieze peste 30 de angajaţi. Au luat această decizie drastică întrucât, pe fondul scăderii veniturilor cu 50% şi nereuşind să reducă cheltuielile decât cu un procent mai mic datorită costurilor fixe de producţie, care nu pot fi scăzute peste noapte (costurile cu echipamentele de lucru şi utilaje care costă tot atât, indiferent cât produc), aveau pierderi mari, şi nu au mai făcut faţă plăţilor către parteneri.

Am fi spus că din zona de food nu vom vedea prea multe companii afectate, ştiindu-se că oamenii au continuat să consume şi în pandemie, însă iată cum s-a propagat în lanţ efectul carantinei şi au fost afectate şi business-urile la care nu ne aşteptam, tocmai pentru că erau pe un trend ascendent foarte bun. 

Guvernul ţinteşte un deficit bugetar de aproximativ 7% în 2021. Credeţi că se va reuşi? Dacă nu, care credeţi că vor fi consecinţele cele mai grave pentru IMM-uri?

C.I.: Pandemia este departe de a se fi încheiat, din păcate, iar acest lucru este vizibil şi la nivel european, nu doar în ţara noastră. Din acest motiv este dificil de spus în ce mod se vor putea atinge aceste ţinte, cu atât mai mult cu cât va veni momentul în care companiile vor trebui să plătească datoriile fiscale restante. Abia atunci vom vedea mai clar care va fi gradul de colectare la buget şi în ce mod a reuşit statul să susţină afacerile mici şi mijlocii astfel încât acestea să poată contribui în continuare la bunul mers al economiei.

În ceea ce priveşte IMM-urile, riscul major este în zona creşterii de taxe, care ar putea fi văzută ca o soluţie pentru acoperirea deficitului. Companiile nu vor putea susţine o povară fiscală mai mare, după un an atât de dificil în zona gestionării cash-flow-ului. Iar fiscul, din informaţiile primite de la clienţii noştri, este extrem de agresiv deja în 2021, trimiţând executări silite prin executor la doar 15 zile de la data scadenţei taxelor după data de 25 ale lunii, lucru nemaiîntâlnit până acum în alte guvernări, se vede clar o presiune ridicată din partea fiscului pe IMM-uri în aceste condiţii atât de grele.

Există un tip de antreprenori vizionari şi curajoşi, care văd perioada actuală ca pe o oportunitate. Ce îi sfătuiţi pe aceştia?

C.I.: Cred că cel mai important este să se uite în piaţă şi să vadă cum s-au schimbat nevoile şi obiceiurile consumatorilor şi companiilor, care este trendul, pentru că este semnificativ diferit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, este vital pentru orice antreprenor care doreşte să aibă succes să înţeleagă domeniul şi să testeze ceea ce le spune intuiţia cu date din piaţă. Apoi, execuţia este la fel de importantă: începi cu un MVP (minimum viable product - produsul minim viabil), testezi, pivotezi, re-testezi şi re-pivotezi până găseşti soluţia corectă la nevoile pieţei şi apoi scalezi.

Să zicem că un antreprenor decide să rişte în acest moment şi să deschidă un business. Ce domenii credeţi că ar performa în condiţiile actuale? Şi cum ar trebui să procedeze pentru a-şi asigura cash-flow-ul necesar menţinerii pe piaţă?

C.I.: Sigur că toată sfera IT este în luminile rampei, însă sunt de părere  că tot ceea ce ţine de digitalizarea serviciilor, orice aplicaţie care eficientizează fluxuri de producţie, de transport, de logistică are toate şansele să funcţioneze. Totodată, digitalizarea îşi poate spune cuvântul şi în alte domenii, aşa cum sunt sănătatea, educaţia, zona financiară - care pot fi îmbunătăţite şi fundamental schimbate prin tehnologie.

Cele mai pesimiste voci estimau recent că abia la jumătatea anului 2022 economia României îşi va reveni la nivelul din 2019. Cum comentaţi acest lucru?

C.I.: Estimările U.E de la finalul anului trecut arătau pentru România o scădere a PIB-ului cu 5,2 % în 2020 şi o creştere cu aproximativ 3,3% în 2021, respectiv cu 3,8% în 2022. În contextul actual, în care este dificil de prognozat care va fi evoluţia pandemiei, în ciuda accesului la vaccin şi a ratei de vaccinare din ţara noastră, considerată una bună raportat la situaţia europeană, este greu de spus dacă vom atinge toate ţintele de creştere vizate.

Este esenţial, însă, pentru bunul mers al economiei, ca IMM-urile să fie susţinute în continuare printr-un program de măsuri de stimulare a mediului privat. Nu putem vorbi despre  o economie performantă decât dacă asigurăm un mediu propice de dezvoltare pentru antreprenori şi companii. La rândul nostru, încercăm să facem acelaşi lucru, oferind acces facil la finanţare companiilor mici şi mijlocii şi sprijinind antreprenorii în eforturile lor de a-şi gestiona afacerile, mai ales în momente dificile.