Iazurile de decantare din Maramureș - un pericol ignorat timp de decenii

Accidentul ecologic de la iazul Bozânta, din anul 2000, a fost clasat de prestigioasa publicație Lenntech în top 10 cele mai grave dezastre ecologice la nivel mondial. Acesta rămâne un simbol al nepăsării și al lipsei de acțiune în Maramureș. Deși au trecut 24 de ani de la această tragedie, iazurile de decantare continuă să otrăvească solul, apele și viețile oamenilor din județ.

FOTO: Pixabay

În 2000, în urma precipitațiilor abundente, iazul de la Bozânta s-a spart, iar tone de steril cu cianuri au ajuns în râul Lăpuș, apoi în Tisa, provocând o poluare transfrontalieră. Cianura s-a răspândit pe o scară largă, afectând râurile Someș, Tisa și Dunărea înainte de a ajunge în Marea Neagră. Autoritățile au rămas fără soluții concrete, iar acest incident a rămas o pată neagră în istoria protecției mediului din România.

În fântânile din localitatea Bozânta, analiza realizată de Direcția de Sănătate Publică Maramureș în anul 2000, a arătat concentrații de cianură de 66 de ori mai mari decât limitele maxime admise de normele românești.

Locuitorii din zonele contaminate, în special din proximitatea râului Lăpuș, au fost sunt expuși riscurilor majore pentru sănătate, iar terenurile agricole continuă să fie compromise.

Probleme actuale: poluare și inacțiune

Astăzi, situația rămâne alarmantă. Conform informaţiilor furnizate de către Agenţia de Protecţie a Mediului Maramureş, la nivelul judeţului există 94 de situri contaminate în suprafaţă de 5.706.076 mp, respectiv 15 situri potenţial contaminate în suprafaţă de 408.053,8 mp.

Tot în Maramureş sunt 300 halde de steril aparţinând CNMPN Remin Baia Mare, SC Cuarţ, Romsilva şi Companiei Naţionale a Uraniului. Suprafaţa totală ocupată de acestea este de 93,45 ha, cel mai mare perimetru fiind ocupat de haldele de steril ale Remin – 55,8 ha, urmat de haldele aparţinând Cuarţ, cu 30,33 ha, apoi haldele predate la Romsilva – 6,92 ha, respectiv 0,4 ha ocupate de halde de steril aparţinând de CN Uraniului. Pe raza județului se mai găsesc 17 iazuri de decantare în care este depozitat steril de flotaţie, din care 11 iazuri sunt în administrarea Conversmin, 4 iazuri în administrarea Remin şi 2 iazuri în administrarea celor de la Romaltyn.

Accidentele continuă

În anul 2010, din cauza ploilor, puhoaie de ape de mină au năvălit prin curţile şi grădinile oamenilor din Handalul Ilbei, judeţul Maramureş. Apa ce conţinea ioni de metale a ajuns în pârâul Ilba, apoi în râurile Lăpuş şi Someş.

În anul 2018 sătenii din Tauții de Sus au avut mari probleme din cauza haldei de steril din localitate. Vantul puternic a antrenat depunerile de pe acest depozit si le-a dispersat peste case si gospodarii. Furtuna a lovit localitatile judetului asa cum se intampla de fiecare data vara dupa temperaturi mai ridicate. Din cauza haldei de steril din localitate, la orice vant mai puternic precedat de o perioada cu precipitatii mai putine sterilul este angrenat si purtat zeci de metri peste sat.

În 2021 a fost un nou accident, de mici dimensiuni, în râul Băița care a ajuns apoi în Someș și Lăpuș. Râul Băița, din Maramureș, a căpătat peste noapte culoarea portocalie. De vină sunt precipitațiile care au inundat galeriile miniere, iar apele nefiltrate au venit la vale.

„Apele de mină din acest perimetru au un impact de mediu puternic asupra râului Lăpuș, care traversează importante comunități, zone agricole, arii protejate și rezervații naturale. Sursa poluării provine din subteranul abandonat al minelor și din iazurile de decantare cu o încărcătură mare de material reactiv” - explică prof. univ. Ioan Bud, specialist în Mediu, pentru Adevărul.

„Gestionarea iresponsabilă a resurselor naturale din zona Băiuț reprezintă paroxismul modului în care se manifestă atitudinea decidenților, culminând cu introducerea în arie protejată a unei părți din perimetrul minier. Perimetrele miniere abandonate generează un impact de mediu care trebuie diminuat sau stopat prin activități, nu prin protejare”, adaugă profesorul Bud.

Mircea Cirț, consilier local în Baia Mare și candidat independent pentru Camera Deputaților, atrage și el atenția asupra urgenței ecologizării - „Fiecare iaz de decantare abandonat din Maramureș este un strigăt disperat al naturii, care cere acțiune imediată. Au trecut 24 de ani de la accidentul ecologic de la iazul Bozânta și problemele nu sunt încă rezolvate. Nu mai putem permite ca generațiile viitoare să plătească prețul nepăsării și inacțiunii noastre. Am văzut cum promisiunile autorităților s-au transformat în amânări și scuze. Fiecare zi în care aceste iazuri rămân neecologizate este o zi în care administrația eșuează.”

După 24 de ani...

Maramureșul se confruntă cu o moștenire toxică greu de gestionat, iar inacțiunea administrației agravează situația. Poluarea generată de iazurile de decantare și perimetrele miniere abandonate nu afectează doar mediul, ci și sănătatea comunităților locale.

Conform ONG-ului Go Green Resources, statisticile medicale arată o creștere a cazurilor oncologice în Maramureș, dar și incidența unor boli care pot fi asociate contaminării cu metale grele. Analizele efectuate pe probe de apă, sol și alimente din zona Maramureș arată valori care pun în pericol sănătatea populației prin efectul de bioacumulare.

De asemenea, în ultimii ani a fost demonstrat efectul cancerigen al silicei cristaline asupra plămânilor, stomacului, intenstinelor, esofagului și rinichilor. Silicea cristalină este partea componentă în proporție de peste 50% a prafului antrenat de pe iazurile de decantare din jurul Băii Mari.