Guvernul face bine ce face în relaţia cu FMI

Două veşti bune anunţate de premierul Ponta în urma negocierilor cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Prima veste bună: preţurile la gaze nu vor creşte. A doua veste bună: industria cărbunelui are viitor în România.

Victor Ponta a folosit ocazia întâlnirii cu reprezentanţii FMI pentru a prezenta situaţia economică a României. Premierul a arătat că România are una dintre cele mai stabile situaţii economice din regiune “Foarte multe din obiectivele importante ale României sunt îndeplinite: tinte de crestere economică, disciplina bugetara, reducerea CAS” a declarat Victor Ponta.

Per total situaţia economică permite României se se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale cu dobânzi foarte avantajoase ceea ce elimină posibilitatea contractării de împrumuturi de la partenerii externi.

Ce se întâmplă cu acordul cu FMI

Acordul cu FMI, BM şi CE rămâne în vigoare, a arătat premierul. Totuşi delegaţia FMI a plecat din România fără o scrisoare de intenţie din partea Guvernului în principal datorită neînţelegerilor pe două subiecte importante: liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii casnici şi CET-uri şi restructurarea celor două companii energetice pe bază de cărbune din Hunedoara şi Oltenia.

Ce se întâmplă cu factura românilor la gaze

Cu alte cuvinte, până în aprilie Guvernul ar trebui să ajungă la un acord cu FMI inclusiv pe aceste două probleme pentru ca scrisoarea de intenţie să fie semnată. Primul efect pozitiv al acţiunii Guvernului este că românii nu vor trebui să plătească mai mulţi bani pentru gaz în primăvară. FMI cerea un preţ mai mare cu aproape 10 lei/MW ceea ce ar fi crescut considerabil facturile românilor la gaz. Guvernul Ponta s-a angajat că începând din aprilie vor reuşi să prezinte un calendar de liberalizare a pieţei de gaz pentru consumatorii casnici care să nu-i îngroape pe români în datorii.  

Ce se întâmplă cu industria energiei pe bază de cărbune din România

Premierul Victor Ponta a mai declarat că nu ar fi în interesul României impunerea restructurării companiilor naţionale din Hunedoara şi Oltenia care se ocupă cu procuţia de energie pe bază de cărbune. Analizele Guvernului arată că restructurările cerute de reprezentanţii FMI pentru companiile naţionale Hunedoara şi Oltenia ar introduce industria cărbunelui într-o spirală care ar fi puternic negativă pentru România.

Nu este prima oară când Guvernul şi FMI nu au fost pe acceşi lungime de undă în ceea ce priveşte politicile publice fiscale şi economice din România. La fel s-a întâmplat şi când a fost redusă TVA la pâine, sau CAS-ul, FMI s-a opus măsurilor pe motiv că vor veni mai puţini bani la bugetul de stat şi în consecinţă cheltuielile publice nu vor mai putea fi susţinute. Realitatea a demonstrat că reducerea fiscalităţii a crescut direct gradul de colectare a taxelor la bugetul de stat şi România a rămas cu una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa.