
Germania nu introduce încă armata obligatorie pentru tineri
0Multe țări europene au reintrodus deja serviciul militar obligatoriu. În Germania el va rămâne, cel puțin deocamdată, voluntar, după cum reiese din acordul de coaliție convenit de conservatori și social-democrați.

Au existat numeroase speculații în ultimele săptămâni în legătură cu o posibilă revenire la serviciul militar obligatoriu în Germania. Bundeswehr (armata federală) duce lipsă de personal, iar profesia militară nu este tocmai populară în rândul tinerilor. Grupul conservator CDU/CSU a promovat în repetate rânduri revenirea treptată la serviciul militar obligatoriu în timpul campaniei electorale - un pas la care multe state europene deja au recurs.
Social-democrații (SPD) resping serviciul obligatoriu, fiind de părere că acesta ar trebui să fie strict voluntar. De aceeași părere este și ministrul federal al Apărării, social-democratul Boris Pistorius, care probabil își va menține postul în noul guvern federal format din CDU/CSU și SPD.
Probabilul viitor cancelar, Friedrich Merz, liderul CDU, a anunțat la prezentarea acordului de coaliție că noul executiv "va consolida serviciul militar în Germania, inițial pe bază de voluntariat, după modelul suedez".
Un chestionar musai de completat
Conform modelului practicat cu succes în Suedia, toți tinerii de 18 ani primesc un chestionar. Este obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei să răspundă la întrebări, de pildă în ceea ce privește condiția fizică și dorința lor de a face armata. Aceste răspunsurile decid cine este invitat ulterior la încorporare. "Cei care sunt cei mai în formă și mai motivați ar trebui să fie selectați pentru serviciul militar", și-a explicat Pistorius propunerea anul trecut.

În esență, ideea este de a recrea un "registru de recrutare", care a fost abandonat odată cu suspendarea în 2011 a serviciului militar obligatoriu.
Un atare registru colectează informații despre toți cetățenii apți pentru serviciul militar. Acestea includ date privind vârsta, aptitudinile și experiența militară. În cazul în care țara trebuie apărată, statul nici măcar nu ar ști cine poate fi mobilizat, a criticat Pistorius. Noul guvern își propune totodată să sporească atractivitatea serviciului militar. "Aprecierea oferită pentru acest serviciul exigent, combinată cu oportunitățile de calificare, vor crește în mod durabil disponibilitatea pentru serviciul militar", se subliniază în acordul de coaliție.
Pistorius a încercat încă de anul trecut să introducă acest model de serviciu militar, dar a eșuat din cauza disensiunilor apărute în sânul fostei coaliții de guvernare. La 6 noiembrie, chiar în ziua în care proiectul său de lege urma să treacă prin cabinet, alianța tripartită condusă de Olaf Scholz devenea istorie, astfel încât proiectul de lege nu a mai ajuns în Bundestag.
Germania a avut armată obligatorie din 1957 până în 2011
S-ar putea spune - cu o anumită doză de superficialitate - că în 2011 serviciul militar obligatoriu a fost aruncat la coșul de gunoi al istoriei germane; a fost abolit pentru că era depășit de realitate. Armata germană se micșorase considerabil de la sfârșitul Războiului Rece, când avea aproape o jumătate de milion de oameni. În loc să se concentreze asupra apărării naționale, Bundeswehr s-a concentrat asupra misiunilor externe.
Pentru aceasta, armata nu mai avea nevoie de un grup de tineri de 18 ani înrolați în rândurile ei pentru șase luni (atât dura serviciul militar în Germania). În plus, Bundeswehr nu putea accepta decât o mică parte din tinerii din fiecare grupă de vârstă. În practică, acest lucru însemna că, în timp ce unii tineri puteau începe o ucenicie sau studiile, alții trebuiau să se înroleze în Bundeswehr. Or, din punct de vedere juridic, această inegalitate era problematică.

Astăzi, într-o situație de securitate total diferită, marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de atacurile hibride asupra membrilor NATO și de distanţarea guvernului SUA față de Europa, Germania a înțeles că trebuie să facă îmbunătățiri în organizarea ei militară. Aceasta înseamnă nu doar achiziții substanțiale de arme pentru Bundeswehr (posibile prin eliminarea restricțiilor privind îndatorarea), ci și sporirea personalului. Numărul soldaților activi stagnează de ceva timp și se ridică în prezent la puțin peste 182.000.
Armata federală are deficit de piloți, specialiști IT și ingineri în electronică. Deși Bundeswehr oferă o gamă largă de programe de formare, călătorii gratuite cu trenul în uniformă și asistență medicală gratuită, puțini tineri se gândesc la Bundeswehr ca la un angajator. Pe piața germană a muncii există pur și simplu prea multe opțiuni de angajare în domenii care ele însele suferă din cauza penuriei de lucrători calificați.
Conservatorii și social-democrații speră ca prin intermediul chestionarului Bundeswehr, care va tematiza subiecte ținând de apărarea națională, numărul oamenilor atrași de Bundeswehr să crească.
Câți militari pot fi integrați în Bundeswehr?
Există și considerente practice pentru care viitorul guvern german continuă să favorizeze serviciul militar voluntar, în condițiile în care armata federală nu poate recruta toți tinerii dintr-o grupă de vârstă. Bundeswehr nu dispune de infrastructura care a existat până în 2011, în special în ceea ce privește cazarea și instructorii.
În clipa față sunt disponibile maximum 15.000 de locuri pentru serviciul militar voluntar, dintre care doar circa 10.000 sunt ocupate. Asta înseamnă că doar 5.000 de voluntari ar putea fi acceptați imediat și fără efort, după cum a explicat recent şeful armatei germane, generalul Carsten Breuer.
El a argumentat că recrutarea simultană a mai mulți recruți ar putea afecta pregătirea operațională a Bundeswehr. Un comandant de tancuri nu poate antrena recruți și "menține în același timp pregătirea operațională pentru luptă pe flancul estic al NATO", a explicat Breuer în timpul unei dezbateri la Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP).
În cazul în care noul serviciu militar, care, potrivit acordului de coaliție, "se bazează inițial pe serviciul voluntar", nu va avea succes, noul guvern german ar putea reveni cu ușurință la serviciul militar obligatoriu, care nu a fost decât dezactivat prin lege în 2011, nu și eliminat din Constituție. Regula s-ar aplica însă doar bărbaților. Obligarea femeilor de a face armata ar necesita prin urmare modificarea legii fundamentale, lucru posibil doar cu o majoritate de două treimi în Bundestag. Obținerea ei în actualul echilibru de putere parlamentar este puțin probabilă.