Gala MLNR: Recunoașterea și Premierea Elitei Excepționale a României în 7 Domenii

De 12 ani, Marea Lojă Națională din România (MLNR) recunoaște și premiază elitele românești printr-un eveniment solemn și excepțional, desfășurat la Ateneul Român.

FOTO Shutterstock

Recunoașterea publică are loc în parteneriat cu Academia Română, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Cercetării, precum și cu 12 universități din țară, iar fiecare dintre cei 7 laureați a primit câte 10.000 de euro. Evenimentul a fost deschis prin discursul Președintelui Academiei Române, urmat de cuvântul Marelui Maestru al MLNR, domnul Cătălin Tohăneanu. Pe parcursul serii au luat cuvântul Ministrul Educației, Daniel David, Ministrul Culturii (prin intermediul internetului), iar în încheiere, Primul Ministru interimar, domnul Cătălin Predoiu, în calitate de laureat.

Înainte de fiecare decernare a premiului, un reprezentant al juriului rostea un mesaj cu profund caracter academic, punând accent pe realizările laureaților (mulți dintre aceștia fiind cercetători). Astfel, am ascultat laudatio-uri rostite de academicienii Nicolae Zamfir, Dorel Banabic, Ioanel Sinescu, Daniel Dăianu, Mircea Dumitrescu, precum și de rectorii Viorel Jinga și Marian Preda. Juriul a fost unul de excelență.

Evenimentul academic a fost susținut, într-un mod sensibil și înălțător, de vibrațiile muzicii interpretate de Orchestra Operei Naționale București, dirijată de Daniel Jinga, și de vocile Corului Operei Naționale București, alături de tenorul Teodor Ilincăi și mezzo-soprana Adelina Maria Cociobanu. În sala de concerte a Ateneului au răsunat lucrări de Ravel, Lara, Verdi, Mozart, Brahms, Strauss, dar și valsul regretatului compozitor moldovean Eugen Doga.

Neîndoielnic, pentru toți cei aproape 800 de invitați din sală (dar și pentru artiștii corului și ai orchestrei), evenimentul a reprezentat „o ocazie specială de a onora elitele societății românești, o mărturie a valorilor fundamentale care stau la baza unei societăți prospere: adevăr, integritate și binefacere și o inspirație pentru toți să continue să aspire la excelență și să rămână dedicați misiunii de a face lumea un loc mai bun”, așa cum a subliniat Marele Maestru, Cătălin Tohăneanu.

O să descriu pe scurt câteva detalii din activitatea remarcabilă a celor nominalizați, activitate care, în toate cazurile, are un impact la nivel european, precum și câteva citate din discursurile acestora. Ce merită reținut este că toți cei 7 laureați, dincolo de munca neîncetată în domeniul propriu, de vocația și devotamentul lor, de inteligența practică, au dat dovadă de un spirit național rafinat, de sensibilitate față de recunoaștere și de o modestie deosebit de rară. Ni s-a confirmat încă o dată că oamenii mari sunt cu adevărat modești și posedă o autenticitate de mare preț.

La categoria științelor exacte au fost nominalizați fizicianul Anton Airinei, de la Iași, pentru lucrări în știința polimerilor; astrofizicianul Mirel Birlan, de la Institutul de Astronomie, pentru rezultate în domeniul spectroscopiei și al dinamicii asteroizilor și cometelor; și matematicianul Lucian Beznea, care a primit premiul G. Moisil pentru lucrări publicate în 2024 în domeniul proceselor Markov și al problemelor Dirichlet. Vă invit să căutați dumneavoastră CV-ul fiecărui laureat — veți fi impresionați de activitatea lor de cercetare și de impactul rezultatelor obținute.

Profesorul Dragoș Axinte, de la Universitatea din Nottingham (Marea Britanie), a primit premiul pentru contribuțiile sale în domeniul roboților speciali. Ne-a mărturisit că trăiește în Regatul Unit de 25 de ani, a lucrat în Italia și Danemarca în cadrul a două proiecte de cercetare finanțate de NATO, și este originar din Galați. A coordonat peste 50 de teze de doctorat, a brevetat peste 70 de invenții (multe în colaborare cu Rolls-Royce) și a publicat peste 200 de articole științice. A mulțumit familiei – soției și fiicei – pentru sprijin, profesorilor de fizică și matematică de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați și cadrelor didactice de la Universitatea din Galați.

25 de ani am fost numit Dragoș în Marea Britanie, iar acum sunt numit Profesor Axinte, ceea ce mă face să reflectez la drumul parcurs. A fost un drum lung stimulat în principal de curiozitate.  

Tot în domeniul științelor aplicate au fost nominalizați profesorul Lucian Bușoniu, de la Cluj, pentru contribuțiile în domeniul inteligenței artificiale cu aplicații în planificarea optimistă și robotică, și profesorul Liviu Marșavina, de la Timișoara, pentru rezultatele obținute în caracterizarea comportamentului mecanic al materialelor celulare.

Premiul pentru Medicină a fost înmânat doamnei profesor Simona Olimpia Dima pentru dezvoltarea cercetării genomice în România — un proiect de mare amploare.

„Este cel mai important proiect strategic, pentru că reprezintă o investiție în viitorul cercetării medicale. Reunește peste 640 de cercetători români și un consorțiu de 20 de parteneri. Vom genera foarte multe date care vor sta la baza unor studii de genetică medicală, de oncologie, de farmacogenomică. Vom secvenția genomul pentru 5.000 de persoane prezumtiv sănătoase — pentru prima dată în România. Vom crea toate premisele pentru medicina de precizie: prevenția, diagnosticul și tratamentul pacienților se vor face personalizat, vom vedea ce profil genetic are pacientul și vom trata.” 

(Prof. Simona Dima)„Și poate, în viitor, vom reuși să desființăm chirurgia: să nu mai operăm, ci să tratăm prin terapie genică.” (Prof. Viorel Jinga)

Premiul „Eugeniu Carada” pentru Economie a fost acordat profesorului Ionuț Purică pentru lucrarea despre schimbările climatice, publicată la editura Elsevier (2024). Au mai fost nominalizați Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României, pentru o lucrare publicată la Cambridge Scholars Publishing, și Alexandra-Claudia Grosu, de la Iași, pentru volumul „Sustenabilitatea datoriei publice a statelor Uniunii Europene”, Editura Economică (2024).

Trebuie să ieșim din conceptul de luptă împotriva schimbărilor climatice produse de om pentru că înseamnă un silogism, luptăm împotriva noastră, folosind calitatea de bază a omenirii: inteligența creatoare care să genereze tehnologii și care într-o dezvoltare durabilă transformă deșeuri de azi în resursele generațiile viitoare constituind astfel o economie circulară. (Prof. Ionut Purică)

Cel mai amplu și, poate, cel mai emoționant discurs al serii a fost susținut de domnul ministru Cătălin Predoiu, care a oferit audienței o veritabilă lecție de modestie autentică și generozitate profundă.

În timpul mandatului său, în anul 2024, România a reușit să adere, în cele din urmă, la spațiul Schengen — un obiectiv major național, atins la 12 ani de la îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice necesare. Coincidența simbolică a acestui moment cu împlinirea a 40 de ani de la crearea spațiului Schengen conferă aderării României o valoare deosebită, consolidând atât statutul european al țării, cât și coeziunea proiectului european în ansamblul său. A fost, după cum a subliniat domnul ministru, o chestiune de politică internă, legată în mod esențial de gestionarea migrației, iar reușita a fost rezultatul unei munci colective susținute.

Discursul său s-a remarcat nu doar prin profunzimea conținutului, ci mai ales prin caracterul său omagial: în loc să se centreze pe propria contribuție, domnul Predoiu a adus în prim-plan echipa cu care a lucrat. A evocat sacrificiul personal și familial, dar mai ales dedicarea colectivă a colaboratorilor săi din minister — doamna Beatrice Drăghiciu, domnii Necula, Despescu și Stoica —, precum și meritele incontestabile ale conducerii Poliției de Frontieră, ale Jandarmeriei și ale Inspectoratului General al Poliției Române.

A avut un cuvânt de apreciere publică pentru sprijinul constant al ofițerilor Serviciului de Protecție și Pază, al aghiotanților și șoferilor care l-au însoțit de-a lungul unei perioade intense, marcată de numeroase deplasări — unele nocturne și de durată — în multiple capitale și centre de decizie europene.

În încheiere, a făcut un gest profund simbolic și etic: a anunțat că premiul în valoare de 10.000 de euro va fi donat polițiștilor de frontieră care au fost atacați și răniți de un grup de traficanți, subliniind prin acest act spiritul de solidaritate și recunoștință față de cei care veghează, adesea în tăcere, la siguranța și demnitatea granițelor naționale.

Ambasadorul României la Kiev, domnul Victor Micula, și fostul ambasador la Paris, Luca Niculescu, au fost incluși pe lista nominalizaților. În opinia ministrului Predoiu, ambii puteau ține în mână acest premiu.

Premiul „Spiru Haret” pentru Educație i-a fost decernat profesorului Romiță Iucu. Au fost nominalizați, de asemenea, profesorii Constantin Cucoș și Marius Turda, ambii pentru două lucrări publicate la editura Polirom.

Înainte de înmânarea premiului, ministrul Daniel David a fost invitat să susțină un discurs în care a remarcat cu un umor fin și o notă de ironie situația actuală a educației:

„Mă gândeam cât umor și ironie poate exista într-o situație în care educația este prezentată după un Requiem... Noi afirmăm că vom avea o societate bazată pe cunoaștere, pentru că o astfel de societate ne oferă o viață mai lungă, mai bună, plină de sens și semnificație... Problema actuală este că știința și educația se află sub un atac extrem de puternic, venind din zone diferite: unele ticăloase, care urmăresc să vulnerabilizeze țara, și altele mai naive, ori chiar din prostie.”

Premiul „Brâncuși” pentru Artă și Cultură a fost acordat dirijorului Cristian Măcelaru, pentru albumul cu lucrări simfonice de George Enescu, înregistrat cu Orchestre National de France și lansat în aprilie 2024 la Paris. Profesorii Mircea Mihăieș și Lucian Dindirică au fost, de asemenea, nominalizați în aceeași categorie.

Cred că orice român prezent în acea seară la Ateneul Român ar fi învățat să aprecieze mai profund cercetarea academică românească, să respecte munca profesorilor și devotamentul diplomaților noștri. Sper ca acest articol să fie citit și de parlamentarul Claudiu Năsui, care a criticat, în mod eronat și nedrept, institutele de cercetare din România și cele ale Academiei Române. Cunoscând activitatea acestor personalități deosebite care își dedică o mare parte din viață cercetării, nu poți decât să te ridici în picioare și să-ți exprimi prețuirea — așa cum a făcut sala Ateneului, aplaudând pe rând fiecare laureat.

Felicitări Marea Lojă Națională din România și domnilor Cătălin Tohăneanu și Remus Borza pentru organizarea impecabilă, pentru o seară de glorie, pentru o celebrare de suflet. România merită pe deplin această considerațiune.